Connect with us

U.E.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán: Propunerea lui Juncker de a exclude Fidesz din PPE este un gest personal de neloialitate, iar campania împotriva lui Soros nu este antisemită, ci este împotriva feței urâte a globalizării

Published

on

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, într-un interviu acordat publicației germane Die Welt, vorbește despre relația Ungariei cu Germania în contextul dezbaterii despre migrație în Uniunea Europeană, despre campania împotriva Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a filantropului George Soros, precum și despre opinia sa asupra lui Manfred Weber, liderul popularilor europeni din Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei Europene, care susține respectarea statului de drept în Ungaria sub amenințarea aplicării articolului 7 din Tratatul UE.

Jurnaliștii Die Welt, Robin Alexander și Boris Kálnoky, au dorit să afle care este cauza rupturii de viziune între Germania și Ungaria pe fondul crizei migrației declanșate acum 5 ani, în 2014, și dacă este posibil ca nemții să înțeleagă politica maghiară greșit, mai cu seamă că relațiile dintre cele două state se bazează pe o ,,recunoștință profundă” din partea germanilor față de Ungaria ,,pentru deschiderea cortineri de fier în 1989”. 

,,Recunoștința pentru 1989 este reciprocă. Reunificarea Germaniei era în sens geopolitic premisa pentru libertatea Ungariei. De aceea, în anul 1990, maghiarii au sprijinit reunificarea Germaniei mai mult decât chiar germanii. Iată de ce există venerație pentru cancelarul german Helmut Kohl în Ungaria până în prezent. Maghiarii au un simț perfect pentru realitățile geopolitice (…) Actuala alienare se datorează doar politicii. În toate celelalte domenii ale vieții, relațiile dintre Ungaria și Germania sunt excelente. Cooperare economică, cultură, turism. Și există o mare simpatie unii față de ceilalți.”

Orbán recunoște că ,,o parte din vina pentru starea de spirit tensionată în relațiile noastre” i se datorează, dar pune tensiunile dintre cele două state pe seama problemei migrației și a diferenței de abordare.

,,Am susținut întotdeauna viziunea europeană a cancelarului Kohl, că diferența de mărime dintre țările individuale nu ar trebui să însemne niciodată o diferență în rang. Toate guvernele germane au respectat acest lucru, până când a apărut problema migrației. Fractura a fost cauzată doar de criza migrației. Insistăm asupra dreptului națiunilor de a se apăra. Germanii au o altă filozofie.”

Deși au trecut aproape patru ani de la vârful crizei migrației în 2015, în opinia premierului ungar, ,,se va întâmpla din nou, și va fi mai mare. În curând, țările arabe vor depăși țările europene în populație. Și nu am menționat încă Africa, în cazul în care în curând vor fi mai mulți oameni decât pot fi hrăniți. În acest sens, Ungaria este o țară de frontieră. Ne trăim viața în continuă pregătire. Avem multe mii de soldați și polițiști la granița noastră de sud” și ,,depinde numai de deciziile guvernului turc, dacă numeroasele milioane de refugiați care sunt acolo vor pleca spre Europa. Dar suntem hotărâți: dacă vor porni încoace, vom apăra granițele Ungariei! Germania nu este o țară de frontieră, se află într-un loc mai protejat în Europa – și astfel se simte mai sigură. Din această cauză și din cauza experiențelor noastre istorice diferite, rezultă diferite moduri de gândire.”

Jurnaliștii Die Welt au dorit să lămurească și problema panourilor publicitare împotriva președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care susțin că acesta dorește să încurajeze migrația.  Juncker aparține Partidului Popular European (PPE), iar partidul premierului Orbán aparține PPE și abia își începe campania electorală europeană. Astfel, s-a creat o contradicție: dacă panourile sunt împotriva PPE, cum explică că cetățenilor maghiari li se cere să voteze, totuși, pentru acesta?

,,Nu văd o contradicție. Problema PPE este că a devenit prea mare. Membrii PPE din țările nordice sunt mult mai aproape de Macron decât de germani. Noi maghiarii simțim că suntem un CSU al PPE. Din păcate, și aici, subiectul migrației a accentuat diferențele.”

Întrebat dacă diferențele de opinie din cadrul PPE cu privire la migrație justifică prezentarea Președintelui Comisiei Europene ca inamic al poporului maghiar, Orbán a ținut să lămurească:

,,Reputația domnului Juncker este complet diferită în Occident, față de cum este în ​​Est. În Europa de Vest, campania electorală a PPE are ca punct de plecare ideea că noul său Spitzenkandidat, Manfred Weber, va continua activitatea domnului Juncker. Asta ar fi sinucidere politică în Europa Centrală, pentru că domnul Juncker nu se mai bucură de prea mult respect în acest spațiu. Dacă PPE dorește să câștige în Europa Centrală, trebuie să spună: dl Juncker este trecutul. Dl. Weber este viitorul.”

Deși Juncker a cerut ca Fidesz să fie expulzat din PPE  în noiembrie anul trecut, Viktor Orbán respinge ideea unei vendete împotriva șefului Comisiei Europene prin intermediul campaniei publicitare cu panouri. 

,,Nu-mi place politica răzbunării. Răzbunarea este întotdeauna îndreptată spre trecut și te trage înapoi. Juncker e un om bun. Atât de bun încât i se iartă chiar și cele mai prostești gesturi. Deși sunt un luptător de stradă, nu există o antipatie personală între noi. Nu-mi plac opiniile lui, mai ales apropierea lui de politicile economice socialiste sau sprijinul pentru migrație. Consider că încercarea lui de a ne exclude din PPE este doar un gest personal de neloialitate. Nimeni nu se poate aștepta ca noi să nu reacționăm la un asemenea gest, deși vine din partea unui om atât de bun. Astea sunt regulile în politică.”

De asemenea, unul dintre jurnaliști i-a semnalat premierului ungar că portretizarea lui Juncker lângă investitorul american George Soros ,,amintește de imagini pe care le cunosc din cărțile de istorie”, iar ,,prezentarea și contextul au caracteristici antisemite.”, care de obicei vin din partea extremei drepte. 

,,Spui asta pentru că ești german. Fiecare națiune își poartă istoria ca un rucsac, dar ceea ce este în rucsac diferă de la națiune la națiune. Aceste imagini nu amintesc nimănui din Ungaria despre antisemitism. Și nu-i privim pe compatrioții noștri evrei, în primul rând ca evrei, ci ca maghiari. O campanie axată pe anumite persoane nu este neobișnuită în lumea anglo-saxonă, și nici aici. Mi se pare că este o problemă germană. Evreii maghiari se bucură de protecția guvernului. De asemenea, conducem o politică externă pro-israeliană consistentă. Pentru că suntem convinși că existența unui stat evreiesc nu este importantă numai pentru evreii europeni, ci și pentru că securitatea Israelului este o chestiune esențială pentru stabilitatea Europei.”

Viktor Orbán este de părere că antisemitismul este adus în societățile din Europa prin migrație: 

,,De aceea, antisemitismul crește în Europa de Vest, în timp ce continuă să scadă în Europa Centrală. Până în prezent, Europa nu are niciun concept împotriva acestei tendințe. Dar avem nevoie urgent de unul!”

Cât despre campania împotriva lui George Soros, Orbán explică că nu are nicio legătură cu faptul că este evreu, ci cu faptul că ,,în Ungaria Soros încorporează fața urâtă a globalizării. Pe de o parte, stă Ungaria reprezentată de reprezentanții săi politici aleși. Pe de altă parte, stau ONG-urile internaționale finanțate de Soros și alese de nimeni, care doresc să urmăm o altă politică de migrație. Din partea noastră, aceasta nu este o campanie, ci un comportament normal.”

Aducând în discuție faptul că urmașa Angelei Merkel, aflată în fruntea Uniunii Creștin-Democrate, îl acuză pe premierul Ungariei că acțiunile sale împotriva lui Juncker sunt ,,de neconceput” și ,,fac rău PPE, slăbindu-l”, jurnaliștii l-au întrebat dacă se va înțelege mai bine cu doamna Annegret Kramp-Karrenbauer decât cu doamna Merkel.

,,Cum funcționează campania noastră în Germania, doamna Kramp-Karrenbauer poate ști mai bine decât mine. Dar aici, în Europa Centrală, două probleme nu pot fi măturate sub covor: Brexit și migrația, ambele legate de numele lui Juncker. Numele lui Weber ar trebui, dimpotrivă, să reprezinte schimbările de care Europa are nevoie urgentă.”. Cât despre relația cu Annegret Kramp-Karrenbauer, după plecarea din fruntea Germaniei a cancelarului Angela Merkel, Viktor Orbán a adăugat: ,,Aștept cu nerăbdare să o întâlnesc personal în curând pe doamna Kramp-Karrenbauer – ne vom întâlni în martie la Bruxelles. Pentru moment, ceea ce domină în mine este un sentiment de pierdere în ceea ce privește plecarea doamnei Merkel. Evident, nu am fost de acord în toate domeniile, mai ales când a fost vorba de subiectul migrației. Dar acest cancelar a contribuit decisiv la menținerea Europei unite. Aceasta este o sarcină foarte mare și nu se va diminua în viitor.”

Prim-ministrul ungar a mai fost întrebat dacă Manfred Weber i-a vorbit despre intenția sa de a aduce unele schimbări ale politicilor privind migrația în UE, pe care Viktor Orbán să le considere corecte. 

,,Am vorbit foarte mult despre asta. Candidatul nostru este o persoană minunată. Și cred că ar fi bine ca Europa să aibă un bavarez la conducere. Candidatura lui Weber este una dintre cele mai curajoase întreprinderi politice pe care le-am văzut vreodată. Până în prezent, numai politicieni care anterior au fost președinți, prim-miniștri sau miniștri în propria țară s-au aflat la conducerea Comisiei Europene. Weber ar fi primul caz în care nu este așa. Dar în Europa nu este suficient să câștigi alegerile”.

,,După alegeri încep luptele și negocierile. Vor exista și alți candidați pentru funcția de conducere a Comisiei. Vor fi încercări de a-l da pe Weber deoparte. Am fost clar când am precizat că îl vom susține pe Weber până la sfârșit. Dar se va confrunta cu un moment dificil.”, a lămurit premierul ungar.

Susținerea lui Viktor Orbán pentru omul care a sprijinit aplicarea unei proceduri împotriva Ungariei pentru nerespectarea principiilor statului de drept, a libertății religioase, a libertății presei sau a libertății de întrunire li s-a părut curioasă jurnaliștilor germani, care i-au cerut premierului să explice această atitudine contradictorie. 

Orbán i-a luat apărarea liderului PPE și a considerat că gestul său se datorează unor presiuni de la Berlin și nu lipsei capacităților intelectuale pentru tranșarea adecvată a situației, cum au sugerat cei doi jurnaliști.

,,Berlin este un oraș mai mare decât Munchen. Weber a spus că această procedură (activare articolului 7, n.r.) este o șansă bună pentru un dialog constructiv cu Ungaria. De aceea a votat pentru asta.”

Întrebat dacă Fidesz chiar dorește să rămână în PPE având în vedere că membrii din alte țări doresc expulzarea partidului maghiar din familia politică a popularilor europeni, iar ,,voturile delegaților germani ai CDU / CSU ar fi, probabil, decisive,Viktor Orbán a răspuns:

,,Între CDU și Fidesz există un “dialog structurat” în care se întâlnesc în mod regulat reprezentanți de conducere ai ambelor părți, pentru a clarifica în legătură cu care chestiuni suntem în acord și unde avem păreri diferite. La ultima vizită a șefului meu de personal s-a luat decizia de a continua acest dialog.” Cât despre rămânerea în PPE, premierul Ungariei a clarificat: ,,Helmut Kohl ne-a invitat în PPE. Faptul că am fost acceptați ca membri atunci a fost mare onoare și considerăm că este încă așa. Scopul nostru a fost și este consolidarea partidului. Aici, în Europa Centrală, suntem experți în tehnicile de exercitare a puterii ale Stângii. Stânga nu atacă Ungaria în sine, ci țintește să slăbească PPE. Dacă noi (Fidesz, n.r.) vom pleca, îi vor ataca pe italieni și apoi pe austrieci. Întotdeauna va fi cineva pe care îl atacă, este esența tehnicii lor de putere. Aceasta este ceea ce se numește tactica salami și scopul său este de a slăbi PPE la nivel european, astfel încât socialiștii, stânga să poată prelua conducerea Europei. Deci aceasta nu este o luptă despre idei, ci despre putere.”

Viktor Orbán a ținut să clarifice și faptul că o excludere din PPE ,,nu este o alternativă rațională, iar acest lucru se află dincolo de limita imaginației noastre”. Din acest motiv, premierul ungar refuă să se gândească la alte colaborări cu alte partide politice la nivel european, precum Lega din Italia: ,,Nu-mi plac oamenii care poartă bretele și curea în același timp. Trebuie să avem o strategie. Suntem în PPE și rămânem acolo. Nu există plan B.”

În încheiere, jurnaliștii de la Die Welt au mai dorit să știe dacă între Germania și Ungaria există diviziuni ireconciliabile cu privire la viitorul Europei.

,,Ceea ce avem în comun este mai mult decât ceea ce ne separă. Cred că germanii înțeleg exact că dacă vom crea o Europă socialistă, aceasta va ruina și Germania. Dacă eliminăm ideea de concurență din gândirea economică din Europa sau dacă limităm spațiul concurențial, atunci rănim pe toată lumea, inclusiv Germania. Viziunea care este opusă viziunii PPE înseamnă o Europă socialistă cu bugete enorme de stat, deficite bugetare ridicate, creșterea datoriei publice și distibuirea banilor fără performanțe exigente. Nici germanii, nici maghiarii nu doresc acest lucru. Acesta este un acord puternic de interese. De asemenea, suntem de acord că vrem să protejăm caracterul democratic al Europei, ceea ce înseamnă că fiecare popor trebuie să decidă în ce direcție ar trebui să progreseze țările lor – și deci și Europa -. Diferențele se referă la subiectul migrației. Aceste diferențe nu sunt de nedepășit, ele pot fi gestionate.”

De exemplu, a încheiat Viktor Orbán ,, avem nevoie de o metodă care să ne permită  să putem trăi împreună, în ciuda punctelor de vedere diferite. Problemele care sunt generate de migrație ar trebui, prin urmare, să fie luate din gestiunea Comisiei și înmânate unui consiliu dedicat, separat, al miniștrilor de interne implicați. Pentru acest lucru trebuie creat un organism separat, unde vor sta doar miniștrii de interne din zona Schengen. La fel ca și un consiliu separat al miniștrilor de finanțe ai zonei euro. Miniștrii din interiorul spațiului Schengen ar trebui să transforme acest lucru într-un consiliu foarte puternic, unde întrebările care privesc întreaga zonă Schengen vor fi decise de experți și nu de politicieni.”

Acest interviu a fost realizat de jurnaliștii publicației germane Die Welt la o zi după publicarea interviului publicației Der Spiegel cu liderul PPE și candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în care a delcarat că Viktor Orbán urmează calea politică greșită, în special când vine vorba de stil sau de întrebări fundamentale despre ordinea democratică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană încheie primul contract pentru achiziția a 300 milioane de doze din vaccinul dezvoltat de AstraZeneca

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a ajuns astăzi, 14 august, la un prim acord cu compania farmaceutică AstraZeneca pentru a achiziționa un potențial vaccin împotriva COVID-19, precum și pentru a-l dona țărilor cu venituri mici și medii sau a-l redirecționa către Spațiul Economic European (SEE), potrivit unui comunicat

Odată ce vaccinul se dovedește a fi sigur și eficient împotriva COVID-19, Comisia a convenit baza unui cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane, în numele statelor membre ale UE.

AstraZeneca este o companie farmaceutică și biofarmaceutică multinațională anglo-suedeză ale cărei produse acoperă o gamă largă de afecțiuni: cardiace, vasculare, respiratorii, neurologice, etc.

Comisia continuă să negocieze acorduri similare cu alți producători de vaccinuri. În acest sens, amintim finalizarea discuțiilor exploratorii cu Sanofi-GSK, la 31 iulie și cu Johnson & Johnson, la 13 august, în urma cărora Comisia a anunțat rezervarea a 300 milioane, respectiv a 400 milioane de doze din potențialele vaccinuri produse de companiile amintite. 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat:

„Negocierile intense ale Comisiei Europene continuă să obțină rezultate. Acordul de astăzi este prima piatră de temelie în implementarea Strategiei Comisiei Europene privind vaccinurile. Această strategie ne va permite să oferim vaccinuri viitoare europenilor, precum și partenerilor noștri din altă părți ale lumii”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat:

„Astăzi, după săptămâni de negocieri, avem primul Acord de Achiziție în Avans al UE pentru vaccin-candidat. Aș dori să mulțumesc AstraZeneca pentru implicarea sa constructivă în acest acord important pentru cetățenii noștri. Vom continua să lucrăm neobosit pentru a aduce mai mulți candidați într-un portofoliu larg de vaccinuri. Un vaccin sigur și eficient rămâne cea mai sigură strategie de ieșire din criză pentru a ne proteja cetățenii și restul lumii de coronavirus.”

Decizia de a sprijini vaccinul propus de AstraZeneca se bazează pe o abordare științifică solidă și pe tehnologia folosită (un vaccin bazat pe un adenovirus de la cimpanzei fără capacitate de replicare- ChAdOx1), viteză de livrare la scară largă, cost, partajarea riscurilor, răspundere și capacitatea de producție suficientă pentru a aproviziona întreaga UE, printre altele.

Comisia Europeană a prezentat la 17 iunie o strategie europeană pentru accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia ar finanța o parte din costurile inițiale cu care se confruntă producătorii de vaccinuri sub forma unor acorduri de achiziție în avans. Finanțarea oferită ar fi considerată ca o reducere pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel, invitată pentru prima oară la reședința de vară a lui Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung

Emmanuel Macron o va primi pe Angela Merkel pe 20 august la Fort Brégançon, reședința sa de vacanță, pentru a discuta despre provocările comune și probleme majore internaționale, de la Covid-19, adoptarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE, situația din Liban și Belarus, a anunțat vineri Palatul Élysée, citat de AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Potrivit cancelariei prezidențiale, cancelarul german se va afla în premieră la Fort Bregançon, la invitația unui președinte al Republicii Franceze, la 35 de ani de la reuniunea dintre Helmuth Kohl și François Mitterrand în această locație cu vedere la Mediterană.

Alți șef de stat sau de guvern din Europa care s-au aflat în trecutul recent la Fort Bregançon au fost preşedintele rus Vladimir Putin în august 2019 şi premierul britanic Theresa May, cu un an înainte.

La vârful agendei discuțiilor se află subiecte a căror abordare este urgentă, precum coordonarea europeană legată de combaterea pandemiei de coronavirus, adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și încheierea unui acord privind viitoarele relații cu Regatul Unit post-Brexit.

De asemenea, Macron și Merkel vor discuta despre provocările și obiectivele climatice ale UE, Conferința privind viitorul Europei, comerț, situația din Belarus și Liban, precum și tensiunea din Mediterana de est, dintre Turcia și Grecia.

Potrivit declarației secretarulului de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, această întâlnire este, de asemenea, o nouă oportunitate pentru a prezenta soliditatea și voința politică a cuplului franco-german solid de a acționa împreună pentru interesele europene.

„Da, este un moment de cotitură. Cu prilejul crizei Covid, Germania a ajuns să împărtășească pozițiile pe care noi le apăram de trei ani. A avut loc o accelerare a istoriei, dar care a fost pregătită de angajamentul european al președintelui din 2017 ”, a declarat oficialul francez.

Emmanuel Macron şi Angela Merkel s-au văzut ultima oară la 21 iulie, când au încheiat, printr-o conferinţă de presă comună, un summit european în care cei 27 de şefi de stat din ţările membre ale UE au ajuns la un acord, calificat drept ‘istoric’, cu privire la un plan de relansare post-coronavirus, bazat pentru prima dată pe o datorie comună.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Trending