Connect with us

U.E.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán: Propunerea lui Juncker de a exclude Fidesz din PPE este un gest personal de neloialitate, iar campania împotriva lui Soros nu este antisemită, ci este împotriva feței urâte a globalizării

Published

on

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, într-un interviu acordat publicației germane Die Welt, vorbește despre relația Ungariei cu Germania în contextul dezbaterii despre migrație în Uniunea Europeană, despre campania împotriva Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a filantropului George Soros, precum și despre opinia sa asupra lui Manfred Weber, liderul popularilor europeni din Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei Europene, care susține respectarea statului de drept în Ungaria sub amenințarea aplicării articolului 7 din Tratatul UE.

Jurnaliștii Die Welt, Robin Alexander și Boris Kálnoky, au dorit să afle care este cauza rupturii de viziune între Germania și Ungaria pe fondul crizei migrației declanșate acum 5 ani, în 2014, și dacă este posibil ca nemții să înțeleagă politica maghiară greșit, mai cu seamă că relațiile dintre cele două state se bazează pe o ,,recunoștință profundă” din partea germanilor față de Ungaria ,,pentru deschiderea cortineri de fier în 1989”. 

,,Recunoștința pentru 1989 este reciprocă. Reunificarea Germaniei era în sens geopolitic premisa pentru libertatea Ungariei. De aceea, în anul 1990, maghiarii au sprijinit reunificarea Germaniei mai mult decât chiar germanii. Iată de ce există venerație pentru cancelarul german Helmut Kohl în Ungaria până în prezent. Maghiarii au un simț perfect pentru realitățile geopolitice (…) Actuala alienare se datorează doar politicii. În toate celelalte domenii ale vieții, relațiile dintre Ungaria și Germania sunt excelente. Cooperare economică, cultură, turism. Și există o mare simpatie unii față de ceilalți.”

Orbán recunoște că ,,o parte din vina pentru starea de spirit tensionată în relațiile noastre” i se datorează, dar pune tensiunile dintre cele două state pe seama problemei migrației și a diferenței de abordare.

,,Am susținut întotdeauna viziunea europeană a cancelarului Kohl, că diferența de mărime dintre țările individuale nu ar trebui să însemne niciodată o diferență în rang. Toate guvernele germane au respectat acest lucru, până când a apărut problema migrației. Fractura a fost cauzată doar de criza migrației. Insistăm asupra dreptului națiunilor de a se apăra. Germanii au o altă filozofie.”

Deși au trecut aproape patru ani de la vârful crizei migrației în 2015, în opinia premierului ungar, ,,se va întâmpla din nou, și va fi mai mare. În curând, țările arabe vor depăși țările europene în populație. Și nu am menționat încă Africa, în cazul în care în curând vor fi mai mulți oameni decât pot fi hrăniți. În acest sens, Ungaria este o țară de frontieră. Ne trăim viața în continuă pregătire. Avem multe mii de soldați și polițiști la granița noastră de sud” și ,,depinde numai de deciziile guvernului turc, dacă numeroasele milioane de refugiați care sunt acolo vor pleca spre Europa. Dar suntem hotărâți: dacă vor porni încoace, vom apăra granițele Ungariei! Germania nu este o țară de frontieră, se află într-un loc mai protejat în Europa – și astfel se simte mai sigură. Din această cauză și din cauza experiențelor noastre istorice diferite, rezultă diferite moduri de gândire.”

Jurnaliștii Die Welt au dorit să lămurească și problema panourilor publicitare împotriva președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care susțin că acesta dorește să încurajeze migrația.  Juncker aparține Partidului Popular European (PPE), iar partidul premierului Orbán aparține PPE și abia își începe campania electorală europeană. Astfel, s-a creat o contradicție: dacă panourile sunt împotriva PPE, cum explică că cetățenilor maghiari li se cere să voteze, totuși, pentru acesta?

,,Nu văd o contradicție. Problema PPE este că a devenit prea mare. Membrii PPE din țările nordice sunt mult mai aproape de Macron decât de germani. Noi maghiarii simțim că suntem un CSU al PPE. Din păcate, și aici, subiectul migrației a accentuat diferențele.”

Întrebat dacă diferențele de opinie din cadrul PPE cu privire la migrație justifică prezentarea Președintelui Comisiei Europene ca inamic al poporului maghiar, Orbán a ținut să lămurească:

,,Reputația domnului Juncker este complet diferită în Occident, față de cum este în ​​Est. În Europa de Vest, campania electorală a PPE are ca punct de plecare ideea că noul său Spitzenkandidat, Manfred Weber, va continua activitatea domnului Juncker. Asta ar fi sinucidere politică în Europa Centrală, pentru că domnul Juncker nu se mai bucură de prea mult respect în acest spațiu. Dacă PPE dorește să câștige în Europa Centrală, trebuie să spună: dl Juncker este trecutul. Dl. Weber este viitorul.”

Deși Juncker a cerut ca Fidesz să fie expulzat din PPE  în noiembrie anul trecut, Viktor Orbán respinge ideea unei vendete împotriva șefului Comisiei Europene prin intermediul campaniei publicitare cu panouri. 

,,Nu-mi place politica răzbunării. Răzbunarea este întotdeauna îndreptată spre trecut și te trage înapoi. Juncker e un om bun. Atât de bun încât i se iartă chiar și cele mai prostești gesturi. Deși sunt un luptător de stradă, nu există o antipatie personală între noi. Nu-mi plac opiniile lui, mai ales apropierea lui de politicile economice socialiste sau sprijinul pentru migrație. Consider că încercarea lui de a ne exclude din PPE este doar un gest personal de neloialitate. Nimeni nu se poate aștepta ca noi să nu reacționăm la un asemenea gest, deși vine din partea unui om atât de bun. Astea sunt regulile în politică.”

De asemenea, unul dintre jurnaliști i-a semnalat premierului ungar că portretizarea lui Juncker lângă investitorul american George Soros ,,amintește de imagini pe care le cunosc din cărțile de istorie”, iar ,,prezentarea și contextul au caracteristici antisemite.”, care de obicei vin din partea extremei drepte. 

,,Spui asta pentru că ești german. Fiecare națiune își poartă istoria ca un rucsac, dar ceea ce este în rucsac diferă de la națiune la națiune. Aceste imagini nu amintesc nimănui din Ungaria despre antisemitism. Și nu-i privim pe compatrioții noștri evrei, în primul rând ca evrei, ci ca maghiari. O campanie axată pe anumite persoane nu este neobișnuită în lumea anglo-saxonă, și nici aici. Mi se pare că este o problemă germană. Evreii maghiari se bucură de protecția guvernului. De asemenea, conducem o politică externă pro-israeliană consistentă. Pentru că suntem convinși că existența unui stat evreiesc nu este importantă numai pentru evreii europeni, ci și pentru că securitatea Israelului este o chestiune esențială pentru stabilitatea Europei.”

Viktor Orbán este de părere că antisemitismul este adus în societățile din Europa prin migrație: 

,,De aceea, antisemitismul crește în Europa de Vest, în timp ce continuă să scadă în Europa Centrală. Până în prezent, Europa nu are niciun concept împotriva acestei tendințe. Dar avem nevoie urgent de unul!”

Cât despre campania împotriva lui George Soros, Orbán explică că nu are nicio legătură cu faptul că este evreu, ci cu faptul că ,,în Ungaria Soros încorporează fața urâtă a globalizării. Pe de o parte, stă Ungaria reprezentată de reprezentanții săi politici aleși. Pe de altă parte, stau ONG-urile internaționale finanțate de Soros și alese de nimeni, care doresc să urmăm o altă politică de migrație. Din partea noastră, aceasta nu este o campanie, ci un comportament normal.”

Aducând în discuție faptul că urmașa Angelei Merkel, aflată în fruntea Uniunii Creștin-Democrate, îl acuză pe premierul Ungariei că acțiunile sale împotriva lui Juncker sunt ,,de neconceput” și ,,fac rău PPE, slăbindu-l”, jurnaliștii l-au întrebat dacă se va înțelege mai bine cu doamna Annegret Kramp-Karrenbauer decât cu doamna Merkel.

,,Cum funcționează campania noastră în Germania, doamna Kramp-Karrenbauer poate ști mai bine decât mine. Dar aici, în Europa Centrală, două probleme nu pot fi măturate sub covor: Brexit și migrația, ambele legate de numele lui Juncker. Numele lui Weber ar trebui, dimpotrivă, să reprezinte schimbările de care Europa are nevoie urgentă.”. Cât despre relația cu Annegret Kramp-Karrenbauer, după plecarea din fruntea Germaniei a cancelarului Angela Merkel, Viktor Orbán a adăugat: ,,Aștept cu nerăbdare să o întâlnesc personal în curând pe doamna Kramp-Karrenbauer – ne vom întâlni în martie la Bruxelles. Pentru moment, ceea ce domină în mine este un sentiment de pierdere în ceea ce privește plecarea doamnei Merkel. Evident, nu am fost de acord în toate domeniile, mai ales când a fost vorba de subiectul migrației. Dar acest cancelar a contribuit decisiv la menținerea Europei unite. Aceasta este o sarcină foarte mare și nu se va diminua în viitor.”

Prim-ministrul ungar a mai fost întrebat dacă Manfred Weber i-a vorbit despre intenția sa de a aduce unele schimbări ale politicilor privind migrația în UE, pe care Viktor Orbán să le considere corecte. 

,,Am vorbit foarte mult despre asta. Candidatul nostru este o persoană minunată. Și cred că ar fi bine ca Europa să aibă un bavarez la conducere. Candidatura lui Weber este una dintre cele mai curajoase întreprinderi politice pe care le-am văzut vreodată. Până în prezent, numai politicieni care anterior au fost președinți, prim-miniștri sau miniștri în propria țară s-au aflat la conducerea Comisiei Europene. Weber ar fi primul caz în care nu este așa. Dar în Europa nu este suficient să câștigi alegerile”.

,,După alegeri încep luptele și negocierile. Vor exista și alți candidați pentru funcția de conducere a Comisiei. Vor fi încercări de a-l da pe Weber deoparte. Am fost clar când am precizat că îl vom susține pe Weber până la sfârșit. Dar se va confrunta cu un moment dificil.”, a lămurit premierul ungar.

Susținerea lui Viktor Orbán pentru omul care a sprijinit aplicarea unei proceduri împotriva Ungariei pentru nerespectarea principiilor statului de drept, a libertății religioase, a libertății presei sau a libertății de întrunire li s-a părut curioasă jurnaliștilor germani, care i-au cerut premierului să explice această atitudine contradictorie. 

Orbán i-a luat apărarea liderului PPE și a considerat că gestul său se datorează unor presiuni de la Berlin și nu lipsei capacităților intelectuale pentru tranșarea adecvată a situației, cum au sugerat cei doi jurnaliști.

,,Berlin este un oraș mai mare decât Munchen. Weber a spus că această procedură (activare articolului 7, n.r.) este o șansă bună pentru un dialog constructiv cu Ungaria. De aceea a votat pentru asta.”

Întrebat dacă Fidesz chiar dorește să rămână în PPE având în vedere că membrii din alte țări doresc expulzarea partidului maghiar din familia politică a popularilor europeni, iar ,,voturile delegaților germani ai CDU / CSU ar fi, probabil, decisive,Viktor Orbán a răspuns:

,,Între CDU și Fidesz există un “dialog structurat” în care se întâlnesc în mod regulat reprezentanți de conducere ai ambelor părți, pentru a clarifica în legătură cu care chestiuni suntem în acord și unde avem păreri diferite. La ultima vizită a șefului meu de personal s-a luat decizia de a continua acest dialog.” Cât despre rămânerea în PPE, premierul Ungariei a clarificat: ,,Helmut Kohl ne-a invitat în PPE. Faptul că am fost acceptați ca membri atunci a fost mare onoare și considerăm că este încă așa. Scopul nostru a fost și este consolidarea partidului. Aici, în Europa Centrală, suntem experți în tehnicile de exercitare a puterii ale Stângii. Stânga nu atacă Ungaria în sine, ci țintește să slăbească PPE. Dacă noi (Fidesz, n.r.) vom pleca, îi vor ataca pe italieni și apoi pe austrieci. Întotdeauna va fi cineva pe care îl atacă, este esența tehnicii lor de putere. Aceasta este ceea ce se numește tactica salami și scopul său este de a slăbi PPE la nivel european, astfel încât socialiștii, stânga să poată prelua conducerea Europei. Deci aceasta nu este o luptă despre idei, ci despre putere.”

Viktor Orbán a ținut să clarifice și faptul că o excludere din PPE ,,nu este o alternativă rațională, iar acest lucru se află dincolo de limita imaginației noastre”. Din acest motiv, premierul ungar refuă să se gândească la alte colaborări cu alte partide politice la nivel european, precum Lega din Italia: ,,Nu-mi plac oamenii care poartă bretele și curea în același timp. Trebuie să avem o strategie. Suntem în PPE și rămânem acolo. Nu există plan B.”

În încheiere, jurnaliștii de la Die Welt au mai dorit să știe dacă între Germania și Ungaria există diviziuni ireconciliabile cu privire la viitorul Europei.

,,Ceea ce avem în comun este mai mult decât ceea ce ne separă. Cred că germanii înțeleg exact că dacă vom crea o Europă socialistă, aceasta va ruina și Germania. Dacă eliminăm ideea de concurență din gândirea economică din Europa sau dacă limităm spațiul concurențial, atunci rănim pe toată lumea, inclusiv Germania. Viziunea care este opusă viziunii PPE înseamnă o Europă socialistă cu bugete enorme de stat, deficite bugetare ridicate, creșterea datoriei publice și distibuirea banilor fără performanțe exigente. Nici germanii, nici maghiarii nu doresc acest lucru. Acesta este un acord puternic de interese. De asemenea, suntem de acord că vrem să protejăm caracterul democratic al Europei, ceea ce înseamnă că fiecare popor trebuie să decidă în ce direcție ar trebui să progreseze țările lor – și deci și Europa -. Diferențele se referă la subiectul migrației. Aceste diferențe nu sunt de nedepășit, ele pot fi gestionate.”

De exemplu, a încheiat Viktor Orbán ,, avem nevoie de o metodă care să ne permită  să putem trăi împreună, în ciuda punctelor de vedere diferite. Problemele care sunt generate de migrație ar trebui, prin urmare, să fie luate din gestiunea Comisiei și înmânate unui consiliu dedicat, separat, al miniștrilor de interne implicați. Pentru acest lucru trebuie creat un organism separat, unde vor sta doar miniștrii de interne din zona Schengen. La fel ca și un consiliu separat al miniștrilor de finanțe ai zonei euro. Miniștrii din interiorul spațiului Schengen ar trebui să transforme acest lucru într-un consiliu foarte puternic, unde întrebările care privesc întreaga zonă Schengen vor fi decise de experți și nu de politicieni.”

Acest interviu a fost realizat de jurnaliștii publicației germane Die Welt la o zi după publicarea interviului publicației Der Spiegel cu liderul PPE și candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în care a delcarat că Viktor Orbán urmează calea politică greșită, în special când vine vorba de stil sau de întrebări fundamentale despre ordinea democratică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

Published

on

© EPP/ Flickr (EPP Congress, Bucharest, 2012)

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, cunoscut critic al atitudinii agresive a Rusiei față de Ucraina, a declarat luni că singura modalitate prin care Moscova poate înceta ostilitățile față de Ucraina este prin abandonarea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, trebuie să renunțați la Nord Stream 2. Mai simplu de atât nu se poate“, a scris Tusk, fost președinte al Consiliului European, pe Twitter.

Mesajul său vine după o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE, care au discutat și cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba cu privire la situația din regiune.

Într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a precizat că pentru moment Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea de noi sancţiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomaţi ruşi, deși s-a arătat îngrijorat de ceea ce a descris drept “cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată”, referindu-se la 150.000 de militari ruși care ar fi comasați la frontierele cu Ucraina și în Crimeea ilegal anexată.

Deși indirect, mesajul lui Tusk pare îndreptat către Germania, țara destinație a proiectului de gazoduct conceput și derulat de gigantul rus Gazprom, care nu vrea să renunțe la acest proiect despre care susține că este pur economic, în timp ce Statele Unite și mai mulți parteneri din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, atenționează că gazoductul are mize geopolitice și de sporire a dependenței Europei de gazul rusesc.

Apelul lui Tusk poate fi privit și în cheie politică, având în vedere că guvernul de la Berlin este condus de Angela Merkel, un membru marcant a creștin-democraților europeni, formațiune pan-europeană pe care fostul prim-ministru polonez o conduce din noiembrie 2019.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Guvernul german a respins până acum orice intervenţie politică în masivul proiect, care este finanţat jumătate de compania rusă Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În schimb, coordonatorul guvernului german pentru relațiile transatlantice a avertizat recent că “Nord Stream 2 este un obstacol în calea unui nou început, iar lucrările de construcție trebuie oprite”.

În ultimele săptămâni, SUA au sporit presiunile asupra Germaniei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken având o primă, dar “scurtă întrevedere” cu ministrul german de externe Heiko Maas la Bruxelles, în marja participării la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. În acest cadru, Blinken i-a transmis omologului german opoziția SUA față de conducta Nord Stream 2, afirmând că Washingtonul consideră acest proiect”o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

O discuție privind abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre va avea loc, la propunerea României, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din țările UE din luna mai, a anunțat ministrul Bogdan Aurescu, la finalul reuniunii prin videoconferință a șefilor diplomațiilor europene în care temele pe agendă au inclus situațiile din Georgia, Belarus, Ucraina și cea a opozantului rus Alexei Navalnîi. La discuțiile cu privire la Ucraina a participat și ministrul afacerilor externe al acestei țări, Dmytro Kuleba, care a avut un schimb de opinii informal cu omologii săi din UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologii săi din UE au mai abordat relațiile UE-India, situația din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acțiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, situația din Mozambic și Acordul post-Cotonou. Totodată, miniștrii au salutat adoptarea Concluziilor privind Vecinătatea Sudică, o Strategie UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică și Strategia integrată a UE în regiunea Sahel. 

În contextul discuțiilor privind situația tensionată dintre Rusia și Ucraina, șeful diplomației române “a reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu”, subliniază MAE. Amintim că Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre.

Cu privire la Georgia, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell a prezentat ultimele evoluții privind eforturile UE de mediere între actorii politici și a invitat la o reflecție privind pașii viitori. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat declarația comună a UE și SUA din 18 aprilie 2021 privind sprijinul pentru propunerea avansată în aceeași zi de Președintele Consiliului European Charles Michel în vederea facilitării încheierii unui acord între actorii politici georgieni implicați. A exprimat speranța că, pe baza propunerii menționate, aceștia vor găsi cea mai bună soluție politică pentru soluționarea crizei, evitând orice impact eventual asupra parcursului european. A reliefat importanța vitală a sprijinului Uniunii pentru susținerea în continuare a obiectivelor europene ale Georgiei, inclusiv în contextul mai larg al provocărilor cu care se confruntă statele din vecinătatea estică. 

Referitor la Belarus, Bogdan Aurescu a sprijinit necesitatea adoptării unor noi sancțiuni, în condițiile degradării continue a situației interne și încălcărilor continue ale drepturilor omului. A reamintit importanța accelerării demersurilor în vederea publicării de către Comisia Europeană a Planului Economic de Sprijin pentru un Belarus Democratic, idee susținută încă din septembrie 2020 prin scrisoarea comună semnată de Președinții României, Lituaniei și Poloniei.

În ceea ce privește cazul Alexei Navalnîi, ministrul român de externe a exprimat îngrijorarea față de înrăutățirea stării de sănătate a opozantului rus și a susținut propunerea implicării Crucii Roșii în acest caz. În plus, în contextul acțiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar și asupra statelor membre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei abordări strategice a UE în relația cu Rusia.  

În cadrul discuțiilor privind stadiul pregătirii Summitului UE-India care va avea loc la Porto, la 8 mai 2021, șeful diplomației române a exprimat susținerea pentru o agendă ambițioasă și cuprinzătoare. A evidențiat că parteneriatul cu India privind conectivitatea și acordurile referitoare la schimbările climatice și investiții au potențialul de se materializa în beneficii concrete pentru ambele părți. Totodată, oficialul român a apreciat că aprofundarea relațiilor UE-India are vocația de a contribui la un angajament european sporit în regiunea indo-pacifică și a salutat, în acest context, adoptarea Concluziilor Consiliului referitoare la o Strategie a UE pentru cooperare cu această regiune, în numeroase domenii, precum conectivitatea, securitatea cibernetică, domeniul maritim sau cel sanitar. Ministrul român a subliniat interesul României de a se profila mai activ în regiunea indo-pacifică și de a contribui la implementarea viitoarei strategii. 

Citiți și Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Dezbaterea privind Ucraina a avut loc după vizita Președintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, și reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării și aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE și Ucraina în 2014, și de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016. A reliefat importanța sprijinului constant și susținut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept, democrației și rezilienței acestei țări. 

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocupare pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea și la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. De asemenea, șeful diplomației române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) și a unei agende ambițioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securității cu statele partenere. A reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.

În cadrul schimbului informal de opinii cu șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de evoluțiile politice și de securitate recente din Ucraina și din regiune. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă și a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetățenilor din această țară, mai ales în domeniul combaterii corupției și reformei justiției. S-a alăturat miniștrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului și la intensificarea mobilizării de forțe militare ruse în estul Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenția Rusiei de a închide accesul pentru navigație în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambițioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfășura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

U.E.

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Obligativitatea certificatelor de vaccinare în vederea călătoriilor externe în Uniunea Europeană nu poate fi luată în calcul atâta vreme cât imunizarea anti-COVID nu este un proces complet la nivel european, a declarat luni ministrul francez pentru comerţul exterior, Franck Riester, citat de EFE, preluat de Agerpres.

„Dificultatea constă în faptul că deocamdată nu toate persoanele pot avea acces la vaccinare”, fără a fi condiţionate de criterii precum vârsta sau riscul de a dezvolta o boală, a declarat Riester, într-un interviu acordat postului de televiziune BFMTV Business. „Când lucrurile vor sta altfel, cu alte cuvinte când toată lumea va putea să se vaccineze, vom privi lucrurile în mod diferit. Trebuie să ne pregătim”, a mai precizat el.

Ministrul francez a pus accentul pe faptul că vor trebui examinate „chestiunile etice şi chestiunile juridice” ale problemei.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a precizat pe 13 aprilie că se așteaptă ca adeverința electronică verde să fie demarată mai întâi ca un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet și reglementările care-l însoțesc să intre în vigoare la sfârșitul aceleiași luni, odată cu demararea sezonului estival.

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre reunite în Consiliul UE au stabilit mandatul de negociere cu Parlamentul European privind textele legislative care vor sta la baza acestei adeverințe și au adus câteva modificări clarificatoare. Una dintre ele se referă la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.41 mins ago

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

CONSILIUL UE58 mins ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.1 hour ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE1 hour ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.3 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.3 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending