Connect with us

U.E.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán: Propunerea lui Juncker de a exclude Fidesz din PPE este un gest personal de neloialitate, iar campania împotriva lui Soros nu este antisemită, ci este împotriva feței urâte a globalizării

Published

on

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, într-un interviu acordat publicației germane Die Welt, vorbește despre relația Ungariei cu Germania în contextul dezbaterii despre migrație în Uniunea Europeană, despre campania împotriva Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a filantropului George Soros, precum și despre opinia sa asupra lui Manfred Weber, liderul popularilor europeni din Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei Europene, care susține respectarea statului de drept în Ungaria sub amenințarea aplicării articolului 7 din Tratatul UE.

Jurnaliștii Die Welt, Robin Alexander și Boris Kálnoky, au dorit să afle care este cauza rupturii de viziune între Germania și Ungaria pe fondul crizei migrației declanșate acum 5 ani, în 2014, și dacă este posibil ca nemții să înțeleagă politica maghiară greșit, mai cu seamă că relațiile dintre cele două state se bazează pe o ,,recunoștință profundă” din partea germanilor față de Ungaria ,,pentru deschiderea cortineri de fier în 1989”. 

,,Recunoștința pentru 1989 este reciprocă. Reunificarea Germaniei era în sens geopolitic premisa pentru libertatea Ungariei. De aceea, în anul 1990, maghiarii au sprijinit reunificarea Germaniei mai mult decât chiar germanii. Iată de ce există venerație pentru cancelarul german Helmut Kohl în Ungaria până în prezent. Maghiarii au un simț perfect pentru realitățile geopolitice (…) Actuala alienare se datorează doar politicii. În toate celelalte domenii ale vieții, relațiile dintre Ungaria și Germania sunt excelente. Cooperare economică, cultură, turism. Și există o mare simpatie unii față de ceilalți.”

Orbán recunoște că ,,o parte din vina pentru starea de spirit tensionată în relațiile noastre” i se datorează, dar pune tensiunile dintre cele două state pe seama problemei migrației și a diferenței de abordare.

,,Am susținut întotdeauna viziunea europeană a cancelarului Kohl, că diferența de mărime dintre țările individuale nu ar trebui să însemne niciodată o diferență în rang. Toate guvernele germane au respectat acest lucru, până când a apărut problema migrației. Fractura a fost cauzată doar de criza migrației. Insistăm asupra dreptului națiunilor de a se apăra. Germanii au o altă filozofie.”

Deși au trecut aproape patru ani de la vârful crizei migrației în 2015, în opinia premierului ungar, ,,se va întâmpla din nou, și va fi mai mare. În curând, țările arabe vor depăși țările europene în populație. Și nu am menționat încă Africa, în cazul în care în curând vor fi mai mulți oameni decât pot fi hrăniți. În acest sens, Ungaria este o țară de frontieră. Ne trăim viața în continuă pregătire. Avem multe mii de soldați și polițiști la granița noastră de sud” și ,,depinde numai de deciziile guvernului turc, dacă numeroasele milioane de refugiați care sunt acolo vor pleca spre Europa. Dar suntem hotărâți: dacă vor porni încoace, vom apăra granițele Ungariei! Germania nu este o țară de frontieră, se află într-un loc mai protejat în Europa – și astfel se simte mai sigură. Din această cauză și din cauza experiențelor noastre istorice diferite, rezultă diferite moduri de gândire.”

Jurnaliștii Die Welt au dorit să lămurească și problema panourilor publicitare împotriva președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care susțin că acesta dorește să încurajeze migrația.  Juncker aparține Partidului Popular European (PPE), iar partidul premierului Orbán aparține PPE și abia își începe campania electorală europeană. Astfel, s-a creat o contradicție: dacă panourile sunt împotriva PPE, cum explică că cetățenilor maghiari li se cere să voteze, totuși, pentru acesta?

,,Nu văd o contradicție. Problema PPE este că a devenit prea mare. Membrii PPE din țările nordice sunt mult mai aproape de Macron decât de germani. Noi maghiarii simțim că suntem un CSU al PPE. Din păcate, și aici, subiectul migrației a accentuat diferențele.”

Întrebat dacă diferențele de opinie din cadrul PPE cu privire la migrație justifică prezentarea Președintelui Comisiei Europene ca inamic al poporului maghiar, Orbán a ținut să lămurească:

,,Reputația domnului Juncker este complet diferită în Occident, față de cum este în ​​Est. În Europa de Vest, campania electorală a PPE are ca punct de plecare ideea că noul său Spitzenkandidat, Manfred Weber, va continua activitatea domnului Juncker. Asta ar fi sinucidere politică în Europa Centrală, pentru că domnul Juncker nu se mai bucură de prea mult respect în acest spațiu. Dacă PPE dorește să câștige în Europa Centrală, trebuie să spună: dl Juncker este trecutul. Dl. Weber este viitorul.”

Deși Juncker a cerut ca Fidesz să fie expulzat din PPE  în noiembrie anul trecut, Viktor Orbán respinge ideea unei vendete împotriva șefului Comisiei Europene prin intermediul campaniei publicitare cu panouri. 

,,Nu-mi place politica răzbunării. Răzbunarea este întotdeauna îndreptată spre trecut și te trage înapoi. Juncker e un om bun. Atât de bun încât i se iartă chiar și cele mai prostești gesturi. Deși sunt un luptător de stradă, nu există o antipatie personală între noi. Nu-mi plac opiniile lui, mai ales apropierea lui de politicile economice socialiste sau sprijinul pentru migrație. Consider că încercarea lui de a ne exclude din PPE este doar un gest personal de neloialitate. Nimeni nu se poate aștepta ca noi să nu reacționăm la un asemenea gest, deși vine din partea unui om atât de bun. Astea sunt regulile în politică.”

De asemenea, unul dintre jurnaliști i-a semnalat premierului ungar că portretizarea lui Juncker lângă investitorul american George Soros ,,amintește de imagini pe care le cunosc din cărțile de istorie”, iar ,,prezentarea și contextul au caracteristici antisemite.”, care de obicei vin din partea extremei drepte. 

,,Spui asta pentru că ești german. Fiecare națiune își poartă istoria ca un rucsac, dar ceea ce este în rucsac diferă de la națiune la națiune. Aceste imagini nu amintesc nimănui din Ungaria despre antisemitism. Și nu-i privim pe compatrioții noștri evrei, în primul rând ca evrei, ci ca maghiari. O campanie axată pe anumite persoane nu este neobișnuită în lumea anglo-saxonă, și nici aici. Mi se pare că este o problemă germană. Evreii maghiari se bucură de protecția guvernului. De asemenea, conducem o politică externă pro-israeliană consistentă. Pentru că suntem convinși că existența unui stat evreiesc nu este importantă numai pentru evreii europeni, ci și pentru că securitatea Israelului este o chestiune esențială pentru stabilitatea Europei.”

Viktor Orbán este de părere că antisemitismul este adus în societățile din Europa prin migrație: 

,,De aceea, antisemitismul crește în Europa de Vest, în timp ce continuă să scadă în Europa Centrală. Până în prezent, Europa nu are niciun concept împotriva acestei tendințe. Dar avem nevoie urgent de unul!”

Cât despre campania împotriva lui George Soros, Orbán explică că nu are nicio legătură cu faptul că este evreu, ci cu faptul că ,,în Ungaria Soros încorporează fața urâtă a globalizării. Pe de o parte, stă Ungaria reprezentată de reprezentanții săi politici aleși. Pe de altă parte, stau ONG-urile internaționale finanțate de Soros și alese de nimeni, care doresc să urmăm o altă politică de migrație. Din partea noastră, aceasta nu este o campanie, ci un comportament normal.”

Aducând în discuție faptul că urmașa Angelei Merkel, aflată în fruntea Uniunii Creștin-Democrate, îl acuză pe premierul Ungariei că acțiunile sale împotriva lui Juncker sunt ,,de neconceput” și ,,fac rău PPE, slăbindu-l”, jurnaliștii l-au întrebat dacă se va înțelege mai bine cu doamna Annegret Kramp-Karrenbauer decât cu doamna Merkel.

,,Cum funcționează campania noastră în Germania, doamna Kramp-Karrenbauer poate ști mai bine decât mine. Dar aici, în Europa Centrală, două probleme nu pot fi măturate sub covor: Brexit și migrația, ambele legate de numele lui Juncker. Numele lui Weber ar trebui, dimpotrivă, să reprezinte schimbările de care Europa are nevoie urgentă.”. Cât despre relația cu Annegret Kramp-Karrenbauer, după plecarea din fruntea Germaniei a cancelarului Angela Merkel, Viktor Orbán a adăugat: ,,Aștept cu nerăbdare să o întâlnesc personal în curând pe doamna Kramp-Karrenbauer – ne vom întâlni în martie la Bruxelles. Pentru moment, ceea ce domină în mine este un sentiment de pierdere în ceea ce privește plecarea doamnei Merkel. Evident, nu am fost de acord în toate domeniile, mai ales când a fost vorba de subiectul migrației. Dar acest cancelar a contribuit decisiv la menținerea Europei unite. Aceasta este o sarcină foarte mare și nu se va diminua în viitor.”

Prim-ministrul ungar a mai fost întrebat dacă Manfred Weber i-a vorbit despre intenția sa de a aduce unele schimbări ale politicilor privind migrația în UE, pe care Viktor Orbán să le considere corecte. 

,,Am vorbit foarte mult despre asta. Candidatul nostru este o persoană minunată. Și cred că ar fi bine ca Europa să aibă un bavarez la conducere. Candidatura lui Weber este una dintre cele mai curajoase întreprinderi politice pe care le-am văzut vreodată. Până în prezent, numai politicieni care anterior au fost președinți, prim-miniștri sau miniștri în propria țară s-au aflat la conducerea Comisiei Europene. Weber ar fi primul caz în care nu este așa. Dar în Europa nu este suficient să câștigi alegerile”.

,,După alegeri încep luptele și negocierile. Vor exista și alți candidați pentru funcția de conducere a Comisiei. Vor fi încercări de a-l da pe Weber deoparte. Am fost clar când am precizat că îl vom susține pe Weber până la sfârșit. Dar se va confrunta cu un moment dificil.”, a lămurit premierul ungar.

Susținerea lui Viktor Orbán pentru omul care a sprijinit aplicarea unei proceduri împotriva Ungariei pentru nerespectarea principiilor statului de drept, a libertății religioase, a libertății presei sau a libertății de întrunire li s-a părut curioasă jurnaliștilor germani, care i-au cerut premierului să explice această atitudine contradictorie. 

Orbán i-a luat apărarea liderului PPE și a considerat că gestul său se datorează unor presiuni de la Berlin și nu lipsei capacităților intelectuale pentru tranșarea adecvată a situației, cum au sugerat cei doi jurnaliști.

,,Berlin este un oraș mai mare decât Munchen. Weber a spus că această procedură (activare articolului 7, n.r.) este o șansă bună pentru un dialog constructiv cu Ungaria. De aceea a votat pentru asta.”

Întrebat dacă Fidesz chiar dorește să rămână în PPE având în vedere că membrii din alte țări doresc expulzarea partidului maghiar din familia politică a popularilor europeni, iar ,,voturile delegaților germani ai CDU / CSU ar fi, probabil, decisive,Viktor Orbán a răspuns:

,,Între CDU și Fidesz există un “dialog structurat” în care se întâlnesc în mod regulat reprezentanți de conducere ai ambelor părți, pentru a clarifica în legătură cu care chestiuni suntem în acord și unde avem păreri diferite. La ultima vizită a șefului meu de personal s-a luat decizia de a continua acest dialog.” Cât despre rămânerea în PPE, premierul Ungariei a clarificat: ,,Helmut Kohl ne-a invitat în PPE. Faptul că am fost acceptați ca membri atunci a fost mare onoare și considerăm că este încă așa. Scopul nostru a fost și este consolidarea partidului. Aici, în Europa Centrală, suntem experți în tehnicile de exercitare a puterii ale Stângii. Stânga nu atacă Ungaria în sine, ci țintește să slăbească PPE. Dacă noi (Fidesz, n.r.) vom pleca, îi vor ataca pe italieni și apoi pe austrieci. Întotdeauna va fi cineva pe care îl atacă, este esența tehnicii lor de putere. Aceasta este ceea ce se numește tactica salami și scopul său este de a slăbi PPE la nivel european, astfel încât socialiștii, stânga să poată prelua conducerea Europei. Deci aceasta nu este o luptă despre idei, ci despre putere.”

Viktor Orbán a ținut să clarifice și faptul că o excludere din PPE ,,nu este o alternativă rațională, iar acest lucru se află dincolo de limita imaginației noastre”. Din acest motiv, premierul ungar refuă să se gândească la alte colaborări cu alte partide politice la nivel european, precum Lega din Italia: ,,Nu-mi plac oamenii care poartă bretele și curea în același timp. Trebuie să avem o strategie. Suntem în PPE și rămânem acolo. Nu există plan B.”

În încheiere, jurnaliștii de la Die Welt au mai dorit să știe dacă între Germania și Ungaria există diviziuni ireconciliabile cu privire la viitorul Europei.

,,Ceea ce avem în comun este mai mult decât ceea ce ne separă. Cred că germanii înțeleg exact că dacă vom crea o Europă socialistă, aceasta va ruina și Germania. Dacă eliminăm ideea de concurență din gândirea economică din Europa sau dacă limităm spațiul concurențial, atunci rănim pe toată lumea, inclusiv Germania. Viziunea care este opusă viziunii PPE înseamnă o Europă socialistă cu bugete enorme de stat, deficite bugetare ridicate, creșterea datoriei publice și distibuirea banilor fără performanțe exigente. Nici germanii, nici maghiarii nu doresc acest lucru. Acesta este un acord puternic de interese. De asemenea, suntem de acord că vrem să protejăm caracterul democratic al Europei, ceea ce înseamnă că fiecare popor trebuie să decidă în ce direcție ar trebui să progreseze țările lor – și deci și Europa -. Diferențele se referă la subiectul migrației. Aceste diferențe nu sunt de nedepășit, ele pot fi gestionate.”

De exemplu, a încheiat Viktor Orbán ,, avem nevoie de o metodă care să ne permită  să putem trăi împreună, în ciuda punctelor de vedere diferite. Problemele care sunt generate de migrație ar trebui, prin urmare, să fie luate din gestiunea Comisiei și înmânate unui consiliu dedicat, separat, al miniștrilor de interne implicați. Pentru acest lucru trebuie creat un organism separat, unde vor sta doar miniștrii de interne din zona Schengen. La fel ca și un consiliu separat al miniștrilor de finanțe ai zonei euro. Miniștrii din interiorul spațiului Schengen ar trebui să transforme acest lucru într-un consiliu foarte puternic, unde întrebările care privesc întreaga zonă Schengen vor fi decise de experți și nu de politicieni.”

Acest interviu a fost realizat de jurnaliștii publicației germane Die Welt la o zi după publicarea interviului publicației Der Spiegel cu liderul PPE și candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în care a delcarat că Viktor Orbán urmează calea politică greșită, în special când vine vorba de stil sau de întrebări fundamentale despre ordinea democratică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending