Manfred Weber, președintele formațiunii transnaționale Partidul Popular European (PPE) și lider al grupului omonim din Parlamentul European, a declarat, duminică, că România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre ale spațiului Schengen, alături de Croația, cele trei state îndeplinind criteriile de aderare.

Singurul pas care desparte cele trei țări de acest obiectiv este adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului UE, instituție care reprezintă guvernele statelor membre, a precizat Weber.

Politicianul german se află la Sofia pentru a transmite sprijinul PPE față de partidul membru GERB înaintea viitoarelor alegeri parlamentare din 2 octombrie.

„Unul dintre mesajele mele principale a fost că Bulgaria și România ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Noi, în Parlamentul European, am susținut întotdeauna acest lucru, am luptat întotdeauna pentru ca Bulgaria să devină membru cu drepturi depline. Sunt sigur că, cu un guvern PPE la Sofia, vom recăpăta și controlul asupra frontierelor externe, asupra problemelor legate de migrație, așa cum era înainte. Bulgaria, Croația și România îndeplinesc condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și încă așteaptă ca decizia de aderare să fie adoptată în cadrul Consiliului. Locul lor este în spațiul Schengen”, a afirmat Manfred Weber, potrivit unei postări pe Facebook.

Totodată, acesta a reiterat „sprijinul deplin al PPE și al Grupului PPE din Parlamentul European” pentru acest obiectiv.

Cancelarul german Olaf Scholz a ajuns, duminică, la un acord cu Emiratele Arabe Unite (EAU) în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, relatează agenția de stiri emiriană WAM, citată de DW.

La începutul zilei, acesta a subliniat necesitatea de a se baza pe o varietate de surse pentru nevoile energetice ale Germaniei, afirmând că dependența de o singură sursă „cu siguranță nu se va mai repeta”.

Acordul, care prevede achiziția de gaz natural lichefiat (GNL) din statul din Golf, a fost încheiat cu liderii EAU la Abu Dhabi după ce Scholz și delegația sa s-au întâlnit, duminică, cu președintele emirian, șeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan.

„Salut semnarea declarației comune” privind acordul de „securitate energetică”, a declarat cancelarul german, citat de WAM, preluat de DW.

Germania, care până de curând era puternic dependentă de gazul rusesc, a încercat să își diversifice aprovizionarea cu energie după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.

„Trebuie să ne asigurăm că producția de GNL în lume este dezvoltată până în punctul în care cererea mare care există poate fi satisfăcută fără a fi nevoie să recurgem la capacitatea de producție care există în Rusia”, a declarat Scholz jurnaliștilor înainte de anunțarea acordului, încheiat în cea de-a doua zi a unui turneu prin Golf, început sâmbătă în Arabia Saudită.

Acordul a fost încheiat de compania germană de utilități RWE cu Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC) pentru a livra gaze naturale lichefiate către cea mai mare economie europeană până la sfârșitul lunii decembrie.

Cantitatea de GNL livrată va fi de 137.000 de metri cubi, iar ADNOC va livra primul transport la sfârșitul anului 2022 pentru a fi utilizat în cadrul operațiunii de testare a unui terminal plutitor de gaze naturale în Brunsbuettel.

Mai mult, cantitatea inclusă în prima livrare este aproximativ la fel cu cea livrată într-o singură zi prin conducta Nord Stream 1 la începutul lunii februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina și livrările să înceapă să scadă, potrivit DPA, preluat de DW. Aceasta este suficientă pentru a produce 1,37 milioane de kw/oră.

Compania a semnat, de asemenea, un memorandum privind livrările pe termen lung începând cu 2023.

Scholz este însoțit de o delegație numeroasă de lideri ai mediului de afaceri german, ale căror firme sunt deosebit de vulnerabile la penuria de gaz din această iarnă.

Germania este, de asemenea, în căutarea unor surse de hidrogen verde produs cu ajutorul energiilor regenerabile, pe care ar putea spera să le obțină din Golf.

Ultima oprire a cancelarului german și a delegației sale va fi tot duminică, în Qatar, pentru discuții cu şeicul Tamim bin Hamad Al-Thani. 

Socialiștii și democrații europeni se vor reuni luna viitoare la Berlin, în Germania, pentru cel de-al 12-lea Congres al Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

Găzduit cu sprijinul SPD, partidul german aflat la guvernare – un partid membru cu drepturi depline al PES – Congresul va avea loc la Berlin, în perioada 14-15 octombrie 2022. Șefi de stat și de guvern, comisari europeni, lideri de partid și alți reprezentanți se vor reuni pentru a discuta problemele cu care se confruntă Europa: de la prețurile ridicate ale energiei la securitatea internațională și echilibrul multilateral, inflația, criza Covid, schimbările climatice și provocările sociale.

Evenimentul marchează, de asemenea, cea de-a 30-a aniversare a PES.

Partidele membre PES conduc șapte guverne ale UE – Germania, Spania, Suedia, Portugalia, Danemarca, Finlanda și Malta – și fac parte din coaliția de guvernare în alte șase state membre – Italia, România, Belgia, Bulgaria, Slovenia și Luxemburg. Nouă comisari europeni fac parte din familia PES.

Pe lângă deciziile statutare, Congresul va adopta o rezoluție care stabilește prioritățile PES, pregătind astfel terenul pentru perioada premergătoare următoarelor alegeri europene.

De asemenea, pe 14 octombrie delegaţii îl vor alege pe noul preşedinte al PES. În ceea ce priveşte alegerea noi conduceri, membrii Comisiei statutare şi electorale a PES au validat săptămâna aceasta candidatura fostului prim-ministru al Suediei, Stefan Löfven, care va fi prezentată Congresului la Berlin.

Cele 33 de partide membre cu drepturi depline ale PES au fost eligibile pentru a desemna un candidat. Perioada de nominalizare a fost deschisă între 15 iulie şi 15 septembrie.

Actualul preşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni, bulgarul Serghei Stanishev, a anunţat în avans că nu va candida la realegere, în pofida prezenţei puternice obţinute de social-democraţi în Consiliul European, în Comisia Europeană şi, în general, pe agenda UE.