Connect with us

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: ”Activarea articolului 7 pentru România nu poate deveni realitate. În România nu este încălcat statul de drept”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene cu privire la riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene nu poate deveni realitate în cazul României, a transmis, marți, premierul Viorica Dăncilă.

FOTO: European Parliament

Legat de activarea articolului 7 şi de aliaţi, eu consider că România nu trebuie să se gândească la aliaţi, pentru că activarea articolului 7 pentru România nu poate deveni realitate, pentru că în România nu este încălcat statul de drept”, a spus Dăncilă, răspunzând unei întrebări în cadrul conferinței de presă comună cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Poziția premierului român survine în condițiile în care liderul ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a precizat în cadrul dezbaterii privind prioritățile României la Consiliul UE, că țara noastră nu este departe de o procedură a articolului 7 dacă va continua să ignore recomandările Comisiei de la Veneția.

”Nu putem vorbi despre activarea articolului 7 în această situaţie. Nu aş vrea să punem România alături de Ungaria, de Polonia şi nu aş vrea să vorbim despre acest lucru, pentru că în România este respectat statul de drept şi nu cred că este utilă o discuţie care să reliefeze acest aspect”, a completat Viorica Dăncilă. 

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

UE își actualizează Codul de Vize: Taxa de viză va crește la 80 euro pentru resortisanții țărilor terțe

Published

on

UE își actualizează normele în materie de vize pentru a îmbunătăți condițiile persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și pentru a spori instrumentele disponibile în vederea abordării provocărilor reprezentate de migrația ilegală, potrivit unui comunicat emis astăzi. 

Astăzi, ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal la care s-a ajuns între reprezentanții Parlamentului European și președinția română a Consiliului cu privire la propunerea de modificare a Codului de vize.

Condiții mai bune pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime

Noile norme vor asigura proceduri mai rapide și mai clare pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime, în special prin faptul că:

  • vor permite depunerea cererilor cu până la 6 luni înaintea călătoriei și cu cel puțin 15 zile înaintea acesteia
  • prevăd posibilitatea de a completa și de a semna electronic formularul de cerere
  • introduc o abordare armonizată referitor la emiterea vizelor cu intrări multiple pentru persoanele care călătoresc cu regularitate și au un istoric pozitiv în materie de vize, pentru o perioadă ce crește gradual, de la 1 la 5 ani.

Acoperirea costurilor de prelucrare a cererilor

Pentru ca statele membre să poată acoperi mai bine costurile prelucrării cererilor de viză, fără a descuraja solicitanții de vize, taxa de viză va crește la 80 de euro.

Regulamentul introduce și un mecanism pentru evaluarea la interval de trei ani a necesității de a se revizui cuantumul taxei de viză.

O mai bună cooperare privind readmisia migranților în situație neregulamentară

Regulamentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie prin introducerea unui nou mecanism pentru utilizarea politicii în domeniul vizelor ca pârghie.

În cadrul acestui mecanism, Comisia va evalua periodic cooperarea în materie de readmisie din partea țărilor terțe. În cazul în care o țară nu dă dovadă de cooperare, Comisia va propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare prin care să se aplice măsuri restrictive specifice privind vizele, legate de prelucrarea acestora și, eventual, de taxele aferente.

Pe de altă parte, în cazul în care se consideră că o țară cooperează în privința readmisiei, Comisia poate propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare care să prevadă o reducere a taxelor de viză, o reducere a perioadei necesare pentru a decide asupra cererilor de viză sau o creștere a perioadei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple. Decizia de punere în aplicare va fi valabilă cel mult un an, putând fi reînnoită.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice pentru protejarea populației și a mediului

Published

on

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice. Președinția română a Consiliului a ajuns astăzi la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la actualizarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți, lista de substanțe periculoase convenită la nivelul ONU. Acest regulament va contribui la protejarea populației și a mediului împotriva acestor produse chimice, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul urmează acum a fi înaintat în vederea obținerii aprobării politice a ambasadorilor la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului.

,,Acordul la care am ajuns azi înseamnă că am făcut un pas important în protejarea sănătății umane și mediului nostru. Este vorba despre limitarea daunelor produse de cele mai periculoase substanțe chimice care prezintă risc din lume. Prin eliminarea producției lor și interzicerea utilizării lor, putem obține o protecție maximă”Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului al României.

Propunerea de reformare asigură alinierea regulamentului existent la cele mai recente modificări ale Convenției de la Stockholm, care prevede cadrul juridic global pentru eliminarea producerii, a utilizării, a importurilor și a exporturilor de poluanți organici persistenți. Mai multe modificări aliniază mai îndeaproape regulamentul la legislația generală a UE privind substanțele chimice. În urma acestor modificări, toate părțile implicate în punerea în aplicare a regulamentului vor beneficia de sporirea clarității, a transparenței și a securității juridice.

În cadrul noilor norme, actualul nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului în Europa va fi menținut, dar unele sarcini prevăzute de regulament vor fi transferate de la Comisia Europeană la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) de la Helsinki, estimându-se că acest lucru va reduce costurile generale și va îmbogăți cunoștințele științifice disponibile pentru punerea în aplicare.

În temeiul acordului, agentul de ignifugare decaBDE este adăugat pe lista de substanțe și valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 10 mg/kg pentru cazurile în care decaBDE este prezent în substanțe. În plus, valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE, inclusiv decaBDE, pentru cazurile în care acestea sunt prezente în amestecuri și articole. A fost introdusă o clauză de revizuire pentru a evalua toate impacturile asupra sănătății și asupra mediului ale valorii-limită de 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE.

În plus, derogări specifice referitoare la utilizarea decaBDE sunt introduse pentru aeronave, autovehicule și echipamente electronice, inclusiv în cazul importurilor.

Acordul va fi transmis ambasadorilor la UE spre aprobare în numele Consiliului, după finalizarea tehnică a textului. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

#RO2019EU

Cărțile de identitate ale cetățenilor europeni ar putea avea același format în toate statele membre ale UE, într-o mișcare normativă pentru intensificarea luptei împotriva furtului de identitate

Published

on

UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Astăzi, reprezentanții președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărților de identitate ale cetățenilor UE și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora care nu sunt cetățeni ai UE, se arată într-un comunicat.

Noile norme propuse vor îmbunătăți securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informațiile conținute, cât și pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.

În ultimii ani, au fost introduse standarde de securitate comune ale UE pentru documentele de identitate și de călătorie, inclusiv pașapoarte, vize și permise de ședere eliberate resortisanților țărilor terțe. Cu toate acestea, în temeiul normelor existente, nivelul de securitate al cărților de identitate naționale și al documentelor de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora este foarte variabil, ceea ce crește riscul de fraudare a documentelor.

,,Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decât prin asigurarea securității în fiecare stat membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai ușor cazurile de fraudare a documentelor și de furt de identitate, îngreunând acțiunile teroriștilor și infractorilor și facilitând totodată libera circulație a călătorilor de bună credință.”, a declarat Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne.

Standarde de securitate pentru cărțile de identitate

În temeiul noilor norme propuse, cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică și să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărțile de identitate vor indica codul de țară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.

Cărțile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărți de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani.

Eliminarea treptată a vechilor cărți de identitate

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.

În general, cărțile de identitate existente care nu îndeplinesc cerințele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărțile de identitate eliberate cetățenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele de securitate și să aibă o zona de citire optică.

Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani.

Garanții privind protecția datelor

Noile norme propuse includ garanții solide privind protecția datelor, pentru a asigura faptul că informațiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autoritățile naționale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact și a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune.

În plus, noile norme se referă doar la securitatea informațiilor care vor fi stocate în cărțile de identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel național sau la nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ține de legislația națională, care trebuie să fie în deplină conformitate cu normele privind protecția datelor.

Documentele de ședere

Normele propuse precizează, de asemenea, un set minim de informații care urmează să fie incluse în documentele de ședere eliberate cetățenilor UE și armonizează formatul și alte specificații privind permisele de ședere eliberate membrilor familiilor cetățenilor UE care nu sunt cetățeni ai UE.

Normele incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018, nu impun statelor membre să introducă cărți de identitate sau documente de ședere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislația națională.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending