Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă dă asigurări lui Frans Timmermans: Guvernul României va acționa pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a dat asigurări, joi, la Bruxelles prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans că Guvernul României va acționa pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției.

Vizita șefei executivului român la Bruxelles, prilejuită de prezentarea priorităților președinției române la Consiliul UE la nivelul Comitetului European al Regiunilor, a continuat joi cu întrevederi ale Vioricăi Dăncilă cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans, coleg din aceeași familie politică și candidat al Partidului Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al Guvernului, cei doi oficiali au abordat dosare importante aflate pe agenda europeană.

”Prim-ministrul român a salutat buna cooperare și dialogul constructiv și constant dintre Guvernul României și Comisia Europeană şi a menționat, în acest sens, discuțiile de substanță purtate în contextul vizitei Colegiul Comisarilor la București, la 10-11 ianuarie 2019. De asemenea, șeful Executivului a menționat faptul că prima lună a Președinției României la Consiliul UE a prilejuit discuții intense dedicate avansării agendei europene.  Oficialul român a reiterat, totodată, obiectivul Președinției României la Consiliul UE de a acționa din postura de mediator imparțial pentru a identifica cele mai bune formule de compromis, care să faciliteze avansarea cât mai rapidă a negocierilor în curs pe dosarele europene aflate în discuție. Mai mult, oficialul român a reiterat intenția României de a acționa, împreună cu Comisia Europeană, pentru consolidarea unității și coeziunii”, arată sursa citată.

Cu privire la chestiunea statului de drept și a independenței justiției din România, ”premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că Guvernul României va acționa pentru respectarea valorilor și principiilor care stau la baza construcției europene: apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, a statului de drept, a independenței justiției, însă, în egală măsură, va acționa pentru ca cetățenii români să se bucure de aceleași drepturi și libertăți ca orice cetățean european, în acord cu principiile generale directoare, de la respectul față de valorile comune, faţă de drepturile şi libertățile fundamentale, faţă de statul de drept”, încheie sursa citată.

Întrevederea cu Frans Timmermans a fost urmată de o reuniune bilaterală a premierului român cu președintele Consiliului European, în care înaltul oficial a abordat problema statului de drept din România în cadrul discuțiilor de astăzi cu premierul Viorica Dăncilă și a subliniat că ,,este responsabilitatea judecătorilor și nu a politicienilor să decidă cine este vinovat și cine nu”.

Reamintim că, înaintea vizitei la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă i-a acuzat pe liderii occidentali de standarde duble pentru criticarea României cu privire la corupția și represiune împotriva protestelor antiguvernamentale, oferind ca exemplu fenomenul ”vestelor galbene” din Franța.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Andrus Ansip anunță că renunță la mandatul de comisar european pentru a-l prelua pe cel de europarlamentar: A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker

Published

on

©Euroopa Komisjon Tln/ Twitter

Vicepreședintele Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, a anunțat că renunță la postul din Executivul european pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar.

”A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker și sunt recunoscător pentru această oportunitate”, a scris Ansip în scrisoarea de demisie înaintată președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, datată cu 14 iunie, informează Politico Europe.


”Sunt foarte mulțumit că împreună am reușit să construim Piața Unică Digitală, care, fără îndoială, a fost unul dintre succesele Comisiei dumneavoastră (n.r. Juncker)”, a completat Andrus Ansip.

Partidul Reformei, din care politicianul estonian face parte, este membru al noului grup din Parlamentul European, Renew Europe, format din partidul președintelui francez, Emmanuel Macron, ”En Marche!”, ALDE și Alianța USR-PLUS.

”Sper să continui să lucrez în folosul tuturor europenilor în noua mea capacitate”, a scris estonianul în scrisoare. 

Ansip are șanse reduse pentru a fi nominalizat din nou de guvernul estonian pentru funcția de comisar european, având în vedere că partidul din care face parte nu este membru al coaliției de guvernare.

De altfel, Tallinnn a anunțat deja că Kadri Simson ar putea fi succesorul lui Andrus Ansip în noua Comisie Europeană. Simson a primit deja aprobarea din partea guvernului la începutul acestei luni și ar putea fi cel care îl va înlocui pe Ansip și în perioada intermatului până ce noul Executiv european își va prelua oficial mandatul, la începutul lunii noiembrie.

Amitim că cinci comisari ai Comisiei Juncker – comisarul României pentru politică regională, Corina Crețu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), vicepreședinții Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, și Valdis Dombrovskis (Letonia), comisarul pentru Moneda euro și dialog social, și Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale – au fost aleși deputați europeni în urma scrutinului din 26 mai.

Comisarul european Mariya Gabriel a anunțat deja că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Cel mai probabil, Mariya Gabriel va fi din nou propusă pentru funcția de comisar din partea Bulgariei.

Și comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, proaspăt realeasă membru al Parlamentului European din partea formațiunii Pro România, va demisiona din funcția de comisar european la data de 1 iulie, decizie de care l-a informat pe președintele Klaus Iohannis, precizând că ”Guvernul României nu s-a decis în legătură cu nominalizarea Comisarului European din viitoarea componență a Executivului european”.

Ceilalți doi comisarul, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), și comisarul pentru Moneda euro și dialog digital, Valdis Dombrovskis au termen până la începutul lunii iulie, când are lor prima sesiune plenară a Parlamentului European, să se gândească dacă își păstrează postul de comisar european sau preiau mandatul de europarlamentar. Deținerea ambelor funcții este incopatibilă cu legislația europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag pe 2 iunie că dorește să lase vacante până la 1 noiembrie posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și vor merge în Parlamentul European cu scopul de a evita un cost superior.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 1 noiembrie, iar fiecare din cele 28 de state membre, inclusiv Regatul Unit, care este încă membru al Uniunii Europene, are dreptul să aibă un comisar în executivul european. ”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

”Orice comisar are dreptul la aceasta, oricât a durat mandatul său şi pentru că statele membre au decis astfel. Cât despre mine, încerc să împiedic aceasta”, a adăugat el.

Juncker propune ca atribuţiile comisarilor care pleacă să fie preluate timp de patru luni de către comisarii rămaşi. ”Niciun cetăţean nu ar înţelege că şefii de guvern insistă pentru a-i înlocui” în pofida acestor costuri, a afirmat şeful Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a reiterat astfel pledoaria pentru reducerea numărului de comisari. ”Nu este destulă muncă pentru a ocupa 28 de comisari toată ziua. De aceea am reorganizat Comisia, am numit vicepreşedinţi şi am redus mult numărul portofoliilor. Atâta vreme cât statele membre nu vor reuşi să se pună de acord asupra unei diminuări a numărului comisarilor, succesorul meu va trebui să gestioneze lucrurile în acelaşi mod”, a precizat președintele Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră pentru UE: Capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite; România și Bulgaria rămân pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința inovării

Published

on

©️ European Commission

România şi Bulgaria s-au clasat pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019, în timp ce, în premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite, a anunţat luni Comisia Europeană.

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia şi Olanda, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda. Marea Britanie şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de “lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria “inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima data, din grupul “inovatorilor puternici”. Singurele state membre UE incluse în categoria “inovatori modeşti” sunt România şi Bulgaria.

Premieră absolută: capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a SUA

Tabloul de bord european privind inovarea şi Tabloul de bord regional privind inovarea pentru anul 2019, publicate luni de Comisie, arată că performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continua să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă. Datele completează, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei ţări publicate recent de Comisie, în care este evidenţiat rolul cercetării şi al inovării şi sunt cuprinse recomandări pentru îmbunătăţirea creşterii productivităţii şi a competitivităţii.

“Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile şi UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziţia de lider a Europei în materie de inovare”, a afirmat Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a adăugat: “Inovarea aduce locuri de muncă şi creştere economică. Constat cu satisfacţie că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât şi statele sale membre trebuie să continue să investească şi să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”.

“Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării şi al dezvoltării durabile. Startup-urile şi întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte şi în ţări cu economii mai puţin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

În anumite domenii specifice de inovare, ţările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane şi mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franţa – finanţare şi sprijin; Germania – investiţii ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending