Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Viorica Dăncilă declară la reuniunea cvadrilaterală România-Serbia-Bulgaria-Grecia: ,,Pe durata Președinției rotative deținute de către România, statele din Balcanii de Vest trebuie să fie evaluate pe baza meritelor proprii și să facă progrese”

Published

on

Premierul român Viorica Dăncilă a aparticipat sâmbătă la cea de-a şasea reuniune în format cvadrilateral România-Serbia-Bulgaria-Grecia, iar în cadrul discuţiilor au fost abordate mai multe aspecte importante, aceasta a declarat mai întâi că ,,am toată convingerea că împreună vom putea creiona un viitor apropiat de cetăţeni, un viitor pliat pe realitatea existentă în statele membre UE şi, în acelaşi timp, pe durata Preşedinţiei rotative deţinute de către România, statele din Balcanii de Vest care fac paşi importanţi în acest sens, să fie evaluate pe baza meritelor proprii şi să facă progrese”, potrivit comunicatul oficial al Guvernului României, remis Calea Europeană.

Foto: Guvernul României

Primul aspect s-a referit la cooperarea dintre ţările balcanice, atât în ceea ce priveşte cooperarea bilaterală economică şi comercială, dar și cooperarea în acest format cvadrilateral. Au fost abordate  subiecte legate de domeniul energetic, de domeniul infrastructurii, de domeniul turismului, dar şi de domeniul sportului, aşa cum a spus domnul preşedinte Vučić: ,,Ne dorim o conectare cât mai bună între ţările noastre, ne dorim o cooperare foarte bună în regiune, ne dorim o cooperare mult îmbunătăţită între ţările noastre.”

Premierul român a  discutat cu domnul preşedinte Vučić despre cooperarea dintre România şi Serbia, despre infrastructura care să lege cele două ţări, despre un forum economic care efectiv să ajute oamenii de afaceri din România să investească în Serbia şi invers, și despre o cooperare în domeniul turistic. A vorbit cu domnul prim-ministru Boyko Borisov despre o reuniune a celor două guverne, un G2G, între România şi Bulgaria, tocmai pentru a pune în aplicare multe din proiecte comune.

S-a discutat despre o implicare ridicată  din partea României pentru susținerea Serbiei, ,,Avem toată deschiderea pentru a susţine Serbia şi vrem ca aceşti paşi importanţi pe care îi face Serbia să-i facem cunoscuţi şi la Bruxelles, şi la Bucureşti, astfel încât toate statele membre să cunoască acest lucru şi să continuăm susţinerea pentru Balcanii de Vest, să continuăm susţinerea politicii”, a declarat Viroica Dăncilă.

Un al doilea aspect important s-a referit la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, începând cu 1 ianuarie 2019. A fost făcută o trecere în revistă a subiectelor comune pe care România le are pe agenda europeană şi pe care atât România, cât şi Bulgaria le vor susţine ca state membre, dar şi cum poate fi impulsionat procesul de extindere, cum România  va susţine Balcanii de Vest, având în vedere că România va continua să aibă ca prioritate, după Bulgaria şi Austria, Balcanii de Vest. În acest sens, s-a pus accent deosebit pe politica de coeziune, o politică foarte importantă pentru România, pentru Bulgaria şi Grecia, dar şi pentru politica de migraţie, politica de azil, politica de apărare şi, nu în ultimul rând, Cadrul financiar multianual, care este o prioritate atât pentru România, cât și pentru toate statele membre.

Nu în ultimul rând, s-a discutat problema care ţine de extindere şi ,,i-am subliniat domnului preşedinte Vučić că România susţine drumul european al Serbiei. I-am propus domnului preşedinte o vizită la Bucureşti pe timpul Preşedinţiei deţinute de către România tocmai pentru a face cunoscuţi paşii importanţi pe care Serbia îi face în ceea ce priveşte parcursul său european”, a menționat Premierul român.

Amfitrionul întâlnirii a menționat că a ajuns la câteva acorduri foarte importante având în vedere ca de la 1 ianuarie  România va fi cea care va prelua preşedinţia rotativă, ,,sunt convins că doamna Dăncilă şi România vor acorda o atenţie specială continuării integrării în Uniunea Europeană a Republicii Serbia şi sprijinului acordat nu numai ţării noastre, dar întregii Regiuni a Balcanilor de Vest. Sunt convins, în egală măsură, că acest lucru se va traduce şi prin îmbunătăţirea conectivităţii din punctul de vedere al infrastructurii, aspecte pe care le-am discutat deja astăzi”, a declarat preşedinte Vučić.

Următoarea întâlnire va avea loc în România, pe parcursul preşedinţiei române, şi va fi o reuniune foarte relevantă pentru țările balcanice.

Întregul comunicat aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi, 28 mai, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau deu guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. Mai mult, potrivit celor mai recente evoluții, summitul din 28 mai va fi ultimul pentru premierul britanic Theresa May, care și-a anunțat demisia din funcție după data de 7 iunie.

În comunicat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

De altfel, summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. La același summit, Bloomberg a notat că numele directorului Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, și cel al cancelarului german Angela Merkel, au fost discutate pentru a ocupa fotoliile de președinte al Comisiei Europene, respectiv de președinte al Consiliului European.

Președintele francez Emmanuel Macron se împotrivește unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, cel care a și câștigat deja alegerile europene din Olanda.

De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise. Separat, Reuters a scris despre ”marea vânătoare de posturi europene”, portretizând cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024.


Care sunt procedurile de numire?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending