Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Viorica Dăncilă, după vizita la Bruxelles: Vrem o rată de absorbție a fondurilor europene de 25%

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a spus că în cursul vizitei pe care a efectuat-o la Bruxelles a evidenţiat dorinţa României de a avea un mandat de succes la preşedinţia Consiliului UE. La începutul şedinţei de Guvern de joi, premierul a prezentat rezultatele vizitei de lucru la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cu comisarii europeni pentru politică regională, Corina Creţu, pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi pentru buget şi resurse umane, Günther Oettinger.

Dăncilă a declarat că a discutat despre organizarea la Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie, a unei conferinţe având ca subiect viitorul politicii de coeziune, la care vor fi invitaţi premierii ţărilor care susţin coeziunea, dar şi comisarii Corina Creţu şi Günther Oettinger, notează Agerpres.

Foto: Guvernul României

Totodată, Dăncilă a spus că i-a oferit asigurări Corinei Creţu că autorităţile române se concentrează pentru a accelera implementarea proiectelor deja aprobate pentru finanţare pe 2018.

„Vrem ca la sfârşitul anului, de la o rată de absorbţie de 19%, cât avem în prezent – faţă de media europeană, care este de 20% – să ajungem la o rată de absorbţie de 25%. Am discutat şi despre stadiul unor proiecte concrete, şi mă refer aici la linia de metrou M6, dar şi la cele trei spitale regionale, şi am convenit, în acelaşi timp, să trimitem proiecte suplimentare, astfel încât să putem să evităm dezangajarea celor 800 de milioane de euro pe Programul Operaţional Regional”, a arătat Dăncilă.

Ea a mai spus că a discutat la Bruxelles şi despre inundaţiile din România şi despre accesarea Fondului de Solidaritate, iar Corina Creţu a explicat că experţii CE vor sprijini ţara noastră în evaluarea pagubelor.

Totodată, premierul a arătat că a discutat cu Phil Hogan despre politica agricolă comună. „Ne-am exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor acordate fermelor mari, pe care România nu o susţine, şi (…) îngrijorarea în ceea ce priveşte sumele destinate dezvoltării rurale, unde avem o scădere de la 8,15 miliarde la 6,75 miliarde”, a mai afirmat Dăncilă. 

 

.

FONDURI EUROPENE

Guvernul lansează programul Innotech Student: Granturi cu finanțare UE de până la 100.000 de euro pentru studenții care vor să devină antreprenori

Published

on

Noul program Innotech Student oferă posibilitatea studenţilor să beneficieze de granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru proiecte de antreprenoriat, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Sper ca, la sfârşitul acestui apel de proiecte, cele 5.000 de locuri de muncă şi peste 900 de start-up-uri să prindă viaţă. Este un program ambiţios. Vestea bună este că putem să avem o posibilă contractare de până la 150 de milioane de euro, în funcţie de succesul pe care îi va avea acest program. De asemenea, cealaltă măsură, tot pentru tineri şi studenţi cu vârste între 16 şi 29 de ani, să fie beneficiarii măsurilor compensatorii în ceea ce priveşte încadrarea în câmpul muncii. Practic, apelul de proiecte presupune ca, pentru acele afaceri pe care le vom selecta, să putem acorda granturi între 40.000 de euro, până la 100.000 de euro”, a afirmat oficialul MFE, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă la sediul Guvernului, alături de vice-premierul Raluca Turcan, pentru lansarea apelului de proiecte Innotech Student.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din domenii inovatoare care aduc o valoare adăugată reală. Programul îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul antreprenorial.

Apelul de proiecte are o valoare totală de 20 de milioane de euro, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează crearea unui număr de 4.875 de noi locuri de muncă.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene anunță Planul Național de Recuperare Economică: România are la dispoziție 85 de miliarde de euro de la bugetul UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului “Next Generation EU” este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Vin chiar de la o discuţie cu Comisia pe această temă a acestor noi fonduri care se adaugă cadrului financiar multianual 2021-2017. Această nouă facilitate de finanţare se numeşte Next Generation UE, adică se doreşte a fi o facilitate de finanţare care ne pune mintea la contribuţie, să gândim aşa-zisul Plan Naţional de Recuperare Economică, Plan Naţional de Recuperare ca urmare a crizei coronavirusului. Este o veste bună. Suma pe care urmează să o primim suplimentar de la bugetul Uniunii Europene este de 31 de miliarde de euro. Asta înseamnă că, pe lângă ce am avut în cadrul politicii de coeziune, 30,5 miliarde de euro, pe lângă ce am avut în cadrul politicii agricole comune, 21 de miliarde de euro, acum se mai adaugă această sumă impresionantă care a fost anunţată ieri (miercuri n.r) ca şi facilitate de finanţare nouă. Adică, practic, cu suma suplimentară care va fi acordată (…) România, din fonduri europene, are azi 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung în ce priveşte intervenţiile şi tipurile de acţiuni pe care le vom susţine”, a spus Boloş, la webinarul “Deciziile în Noua Economie”, organizat de România Durabilă şi EM360, și citat de Agerpres.

Ministrul a subliniat că baza celor 31 de miliarde de euro este un document strategic – Planul Naţional de Recuperare, care va trebui pregătit şi care are trei piloni: primul legat de investiţii, în condiţiile respectării politicii de green deal, un al doilea pilon legat de digitizare şi digitalizare şi al treilea pilon legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

De asemenea, potrivit unui document al Comisiei consultat de Bloomberg și DPA, executivul european a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).

Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.

Totodată, un document de lucru al Comisiei Europene referitor la instrumentul de finanțare indică o alocare de 33 de miliarde de euro pentru România (31 de miliarde de euro reprezentând o raportare la anul de referință 2018, iar diferența de 2 miliarde de euro generată de calculul privind rata inflației), precizându-se că 12 miliarde vor reprezenta contribuția țării noastre, iar 21 de miliarde de euro vor reprezenta beneficiul net. Cu alte cuvinte, din cele 33 de miliarde care vor reveni României și care sunt cuprinse în documentul de lucru al executivului european, România ar trebui să înapoieze 12 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul a semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Craiova. Investiția de aproape 600 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în Romania

Guvernul a semnat joi contractul pentru finanțarea celui de-al treilea Spital Regional de Urgență, care va fi construit în Craiova, din fonduri europene, după ce la începutul lunii a fost semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj, iar în luna martie Comisia Europeană a aprobat proiectul Spitalului Regional Iaşi.

Contractul de finanțare din fonduri europene a Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat astăzi, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în prezența viceprim-ministrului Raluca Turcan, a ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, și a ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, informează executivul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 600 de milioane de euro.

”În doar câteva luni, am reușit să deblocăm cel mai amplu proiect din domeniul sănătății, cu finanțare europeană: construirea spitalelor regionale. Contractul semnat astăzi este cel mai important pas pentru realizarea Spitalului Regional de la Craiova, proiect care se lasă așteptat de mai bine de opt ani. Unul dintre obiectivele acestui Guvern este consolidarea și modernizarea infrastructurii spitalicești din țară, folosind fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Am început cu cele trei Spitale Regionale, dar investițiile masive în spitale vor continua, mai ales că, din exercițiul financiar următor, vom avea pentru prima dată un Program Operațional de Sănătate cu o alocare de 4,5 miliarde de euro”, a spus vicepremierul Raluca Turcan.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va fi construit în Craiova – Ghercești, iar durata de implementare a proiectului este de 104 luni. Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

”De acum, ne dorim ca toți pașii birocratici să fie parcurși rapid, astfel încât să înceapă construcția efectivă a unităților spitalicești. Vorbim despre niște investiții majore, îndelung așteptate de cetățeni, cadre medicale, dar mai ales de pacienții din România. Vedem cu toții, în contextul pandemiei COVID-19, ce nevoie vitală de investiții avem în sistemul sanitar. Îmi iau angajamentul ca tot ceea ce ține de ministerul pe care-l conduc să parcurgă pașii legali rapid, pentru a vedea toate spitalele regionale funcționale, cât mai repede”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Spitalul Regional de Urgență Craiova va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre, printre care și un centru de tratament pentru cancer destinat pacienților din regiunea sud-vest, cu toate dotările necesare, dar și un centru combinat pentru mamă și copil, cu 100 de paturi pentru adulți și copii, într-o clădire cu intrare separată.

“La fel ca la Cluj și Iași, Spitalul Regional de Urgență Craiova va furniza servicii integrate de înaltă calitate, sigure, multidisciplinare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației din regiune. Va fi dotat cu echipamente și aparatură de cea mai înaltă performanță pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic și terapeutice. Urmează transmiterea în vederea aprobării de către Comisia Europeană, proiectul Iașului fiind deja aprobat din data de 17 martie”, a declarat ministrul sănătății, Nelu Tătaru.

Anunțul de participare pentru achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuției lucrărilor aferente proiectului ”Construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova” și pentru servicii de asistență tehnică a fost publicat astăzi în sistemul electronic de licitații.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending