Connect with us

U.E.

Premierul Viorica Dăncilă, în cadrul reuniunii la nivel înalt organizată la Belgrad: România susține drumul european al Serbiei

Published

on

România susţine drumul european al Serbiei, a declarat sâmbătă, la Belgrad, premierul Viorica Dăncilă, care a anunţat că l-a invitat pe preşedintele sârb Aleksandar Vucic în vizită la Bucureşti, în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a susținut o declarație comună de presă alături de președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, omologul bulgar, Boyko Borissov și cel grec, Alexis Tsipras, în marja reuniunii la nivel înalt în format cvadrilateral România – Bulgaria – Serbia – Grecia.

 

”Am abordat probleme care ţin de extindere şi i-am subliniat domnului preşedinte Vucic că România susţine drumul european al Serbiei. I-am propus domnului preşedinte o vizită la Bucureşti pe timpul preşedinţiei deţinute de către România, tocmai pentru a face cunoscuţi paşii importanţi pe care Serbia îi are în ceea ce priveşte parcursul european, pentru a face cunoscută dorinţa Serbiei de a închide capitolele de negociere deschise”, a declarat Viorica Dăncilă.

”Vreau să vă felicit, domnule preşedinte, pentru deschiderea capitolelor 17 şi 18, dar în acelaşi timp credem că trebuie să ne implicăm toţi în a susţine Serbia şi cu personal sau cu toată susţinerea tehnică în ceea ce priveşte deschiderea unor noi capitole de negociere sau închiderea celor deschise. Avem toată deschiderea de a susţine Serbia şi vrem ca aceşti paşi importanţi pe care-i face Serbia să-i facem cunoscuţi şi la Bruxelles şi la Bucureşti, astfel încât toate statele membre să cunoască acest lucru şi să continuăm susţinerea pentru Balcanii de Vest, să continuăm susţinerea politicii de extindere, care pentru noi reprezintă o prioritate şi care este foarte importantă”, s-a adresat Dăncilă președintelui Serbiei, Alexandar Vucic.

”Ne dorim o conectare cât mai bună între ţările noastre, ne dorim o cooperare foarte bună în regiune, ne dorim o cooperare mult îmbunătăţită între ţările noastre”, a punctat premierul României, anunţând că este programat ”un forum economic care efectiv să ajute oameni de afaceri din România să investească în Serbia şi invers”.

Prim-ministrul român l-a invitat şi pe omologul său bulgar la Bucureşti, la o ”reuniune a celor două guverne, un G2G între România şi Bulgaria”, pentru a pune în aplicare multe din proiectele discutate sâmbătă.

”Ne-am referit la poduri peste Dunăre, ne-am referit la Dunăre ca un fluviu navigabil, la a face toate demersurile în acest sens, pentru că, aşa cum ştiţi, în acest moment România deţine preşedinţia SUERD, dar şi are pe agenda europeană Strategia Dunării ca un obiectiv important al preşedinţiei noastre”, a afirmat Dăncilă.

Totodată, ea l-a invitat pe Alexis Tsipras la Bucureşti ”pentru a dezvolta cooperarea”.

Liderul executivului român a vorbit şi despre priorităţile ţării noastre în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor, evidenţiind susţinerea acordată integrării europene a Balcanilor de Vest.

”Un accent deosebit l-am pus pe politica de coeziune, o politică foarte importantă pentru România, pentru Bulgaria şi Grecia, dar şi pentru politica de migraţie, politica de azil, politica de apărare şi nu în ultimul rând cadrul financiar multianual, care este o prioritate pentru noi, este o prioritate pentru toate statele membre, pentru că de modul, de abordarea pe care o vom avea referitor la acest lucru, putem vorbi de celelalte politici importante la nivel european, atât de politicile tradiţionale, politica de coeziune, politica agricolă comună, dar şi noile politici – migraţie, terorism, politică de apărare”, a listat Dăncilă o serie de priorități pe care România le va avea în timpul președinției rotative a Consiliului UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

U.E.

Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Miniștrii de finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au decis vineri includerea Bulgariei și a Croației în cadrul Mecanismului ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.

Decizia a fost anunțată într-un comunicat al Băncii Centrale Europene. De asemenea, hotărârea a fost salutată și de Comisia Europeană.

Această decizie deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a ţară care a adoptat moneda unică.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending