Connect with us

POLITICĂ

UPDATE| Premierul Viorica Dăncilă, în plenul Parlamentului European: Noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența; vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția

Published

on

România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din România dar și evoluția țării noastre în contextul protestelor violente din 10 august. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg vin la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Premierul român a argumentat că „noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența” și a cerut eliminarea MCV întrucât acesta ”și-a ratat menirea pentru care a fost creat”, aceea de a „apăra cetățenii români de încălcarea gravă a drepturilor lor”. În privința protestelor din 10 august, premierul a subliniat faptul că „ nu acceptă sub nicio formă ca Jandarmeria Română să fie acuzată de acțiuni și proceduri” ce practicate peste tot în Europa, fără critici din partea instituțiilor europene.

„Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state ale Uniunii și nu permiteți ca în România să se întâmple lucruri de neacceptat în alte state membre”, a argumentat Dăncilă în fața europarlamentarilor. 

Foto: captură foto/Ebs

„Justiția trebuie să fie garanția că drepturile cetățenești sunt respectate iar cine le încalcă va fi sancționat”

”Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetățenii ei sunt beneficiarii măsurilor din Parlamentul European sau din parlamentele naționale. De la cetățeni trebuie să înceapă orice discuție. Justiția trebuie să fie garanția că drepturile cetățenești sunt respectate iar cine le încalcă va fi sancționat”, a declarat premierul.

„MCV și-a ratat menirea pentru care a fost creat”

Premierul Viorica Dăncilă a abordat și problema protocoalelor secrete și a criticat faptul că în cadrul rapoartelor MCV, nu a fost precizat nimic în acest sens.

„Este legitim să ne întrebăm în ce fel a apărat MCV cetățenii români de încălcarea gravă a drepturilor lor? În rapoartele MCV s-a vorbit mult despre instituții, despre numirile de magistrați, lupta împotriva corupției, este foarte bine, dar nu am văzut nimic despre încălcările drepturilor omului despre protocoalele secrete dintre serviciile deinfromați și instituțiile din justiție.

În baza acestor protocoale, milioane de români s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete în numele lupte anticorupție. Există decizii judecătorești care arată cum s-au falsificat probe, modificat transcrierile unor interceptări pentru a crea vinovății sau cum erau șantajați martorii pentru a depune mărturii mincinoase. Nimic despre aceste lucruri în rapoartele MCV. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea pentru care a fost creat și cer oficial să ni se spună cine a redactat rapoartele MCV, cine a furnizat datele și a oomis din neglijență sau rea creadință aceste realități de neconceput în UE. Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuie să începem pentru că au loc pe teritoriul UE. 

Comisia de la Veneția spunea că în sistemul sovietic parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească.

În ultimii 4 ani, peste 3000 de magistrați au fost cercetați de DNA. Practic, jumătate dintre magistrații din România au avut ani de zile dosare prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată. Nu spun doar eu, o spun cu multă îngrijorare asociațiile de magistrați din România. Prin astfel de dosare contrafăcute, au fost înlăturați din fucnție un judecător al CCR, un vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, patru judecători ai Înaltei Curți, mai mulți judecători de instanțe superioare, un procuror general, un șef de parchet superior. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate”, a susținut Dăncilă.

„Noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența. Independența e totală, nicidecum restrânsă”

Noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența, a explicat politicianul român. „Niciun decident politic nu mai intervine în numirea și revocarea judecătorilor. Independența e totală nicidecum restrânsă. Vă asigur că avem bunăcredință și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.”

„De acum, abuzurile din România nu mai pot fi ignorate”

„Există, totuși, o parte bună a aceste întâlniri – azi v-am informat pe toți, oficial, despre abuzurile din România. De acum nu se mai pot ignora aceste lucruri, nu se va mai putea vorbi despre justiția din România fără a se vorbi și despre aceste abuzuri, doar dacă se face un joc politic fără nicio legătură cu justiția. Întrebați-vă de ce vi s-au ascuns aceste lucruri, de ce nu vi s-a spus nimic dacă totul era legitim și legal? Puneți-vă aceste întrebări înainte de a ridica piatra împotriva României”, a declarat Dăncilă. 

„Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state ale Uniunii și nu permiteți ca în România să se întâmple lucruri de neacceptat în alte state membre”

„Despre mitingul din 10 august voi spune doar câteva cuvinte: văd că este acuzată Jandarmeria Română pentru că a intervenit la un miting neautorizat împotriva unor manifestanți violenți care au încercat să ocupe clădirea Guvernului. Nu am văzut aceeași poziție față de evenimentul de săptămâna trecută de la Bruxelles sau față de alte mitinguri din Franța, Spania, Germania, Marea Britanie, când forțele de ordine au intervenit cu exact aceleași mijloace și cu aceleași proceduri ca cele folosite în România. Nu pot accepta sub nicio formă ca Jandarmeria Română să fie acuzată de acțiuni și proceduri practicate peste tot în Europa.

În final, vă cer următorul lucru: nu interziceți României ceea ce este permis în alte state ale Uniunii și nu permiteți ca în România să se întâmple lucruri de neacceptat în alte state membre! Vrem să vă fim parteneri, dar vrem să vă fim parteneri egali. Nimeni, niciodată nu va putea întoarce România din parcursul său european!”, a conchis premierul român.

UPDATE. Răspunsurile premierului Viorica Dăncilă la întrebările din plen: Vă rog să aveți încredere în România și să aveți încredere în parcursul european și respectarea statului de drept în țara mea

Foto: captură foto EBS

„Vă mulțumesc tuturor pentru poziția pe care ați avut-o. Am văzut lucruri pe care le-am luat în calcul, lucruri constructive, am vrut un dialog constructiv, dar mi-am dat seama că există multă dezinformare și nu acuz pe cei care au spus aceste lucruri, ci pe cei care stau în spatele acestei dezinformări.

Domnule Pons, da trebuie să apărăm cetățenii, acest lucru îl cer și eu și nu am să ignor vocea poporului iar martor este larga susținere populară pe care o avem în România. Ascult pe toată lumea de bună credință și vreau un dialog constructiv, dar un dialog care să fie corect pentru România și pentru UE.

Doamna Macovei, știu despre dezinformările dvs. Acest guvern pe care îl criticați atât de des a adus o creștere economică de 7%, a crescut nivelul de trai al românilor și de aceea românii îl iubesc. Nu vă face cinste să aduceți lupta politică internă în Parlamentul European, este o lipsă de respect față de poporul român.

Nu am să pot să răspund la toată lumea, ar fi foarte mult timp dar vreau să mai dau câteva răspunsuri. Da, România este divizată, iar eu vreau ca România să fie unită și trebuie să avem grijă de un lucru și vă spune o țară europeană. Da, avem dialog și nu trebuie să încercăm, indiferent de lucrul politic să ne învrăjbim unii pe alții, împreună trebuie să creionăm viitorul UE începând cu anul viitor. Haideți să vedem lucrurile care ne unesc și să lăsăm deoparte lucrurile care ne divizează. Ceea ce avem de îndreptat vom îndrepta, sunt dispusă dialogului.

Domnule Curao, reforma privind justiția este inițiată în Parlament. Parlamentul este cel ales în mod democratic, este expresia voinței poporului. Vedeți că și aici există dezinformare? Pentru că au arătat cu degetul spre Guvern. Nu, în Parlament au fost inițiate aceste legi.

Domnule Rebega, nu aduceți lupta politică în Parlamentul European, nu este corect față de români. Poate ar trebui să vă gândiți că ați candidat pe listele partidului social democrat, dar nu vă judec eu pentru că nu am dreptul, vă văr judeca cei care v-au susținut și pe care acum i-ați dezamăgit.

Doamna in ‘t Veld, Parlamentul European nu este inamicul meu, am fost europarlamentar 9 ani de zile și nu să mă abat niciodată de la valorile europene. Poate nu toate lucrurile sunt corecte, poate nu toate lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, dar sunt convinsă că un dialog constructiv și faptul că puteți să ascultați toate părțile și vom ține mai puțin cont de cei care nu vor să fie înțekeger și dialog în PE, care vin cu dezinformări, care au dezinformat întptdeauna, nu numai acum, cred că lucrurile se pot îndrepta.

Domnule prim-vicepreședinte Timmermans, cu siguranță vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi, ministrul Justiției, prezent lângă mine, va merge la Comisia de la Veneția. România este o țară proeuropeană și cu siguranță nu se va abate de la drumul pro-european și vă spune asta o fostă colegă de-a dumneavoastră. Vă rog să aveți încredere în România și să aveți încredere în parcursul european și respectarea statului de drept în țara mea. Vă mulțumesc!”

 

Urmăriți și: LIVE VIDEO&TEXT | Situația din România ajunge din nou în plenul Parlamentului European. Premierul Viorica Dăncilă dezbate miercuri cu eurodeputații privind statul de drept și protestele violente din 10 august

Dezbaterea de miercuri, organizată la propunerea Grupului Verzilor din Parlamentul European, precedă recomandările pe care Comisia de la Veneția urmează să le dea publicității la mijlocul lunii octombrie cu privire la modificarea legilor Justiției – Codul Penal și Codul de Procedură Penală, dar și dezbaterea privind Viitorul Europei cu președintele Klaus Iohannis din data de 24 octombrie, tot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Dezbaterea de la Strasbourg va fi urmată de o rezoluție al cărei vot este programat pe data de 1 noiembrie. De asemenea, până la finalul anului România așteaptă publicarea raportului de monitorizare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

 

 

.

POLITICĂ

Donald Trump: Klaus Iohannis este omul care poate rezolva problemele cu corupția din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat, la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis din Biroul Oval, că șeful statului face o treabă foarte bună în domeniul combaterii corupţiei din România, omologul român afirmând că țara noastră înregistrează ”rezultate bune” la acest capitol.

Preşedintele Trump a spus că în multe ţări corupţia este o problemă dificilă şi că ştie că şi în România există această problemă. El a adăugat că preşedintele Iohannis ”face o treabă foarte bună” în această privinţă.

Cred că acesta este omul care poate rezolva problemele cu corupţia din România. (…) Sunt o serie de ţări minunate ca România, dar au probleme mari cu corupţia“, a afirmat Trump, citat de Agerpres.

”Avem rezultate bune şi aş dori să împărtăşesc acest lucru cu preşedintele Trump”, a spus Iohannis, în același context.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-americană și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis și Donald Trump semnează astăzi la Casa Albă o Declarație Comună privind întărirea relațiilor dintre România și SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, vor adopta marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, informează Agerpres, înaintea întrevederii bilaterale dintre cei doi lideri de la Casa Albă, a doua în actualele lor mandate.

Această declarație la nivel prezidențial va fi prima după adoptarea celei 2011 privind parteneriatul strategic bilateral, tot la Washington, de președinții Barack Obama și Traian Băsescu, și anume Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Cei doi șefi de stat vor adopta declarația în urma întâlnirii programate azi la ora 14:00 (ora 21:00 în România).

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump reprezintă a doua vizită a liderului de la București la Casa Albă, după ce, la 9 iunie 2017, a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Trump în Biroul Oval.

De altfel, publicația Washington Post a scris marți, în ajunul întrevederii Trump – Iohannis, că președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

 

Continue Reading

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending