Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă, întâlnire cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan: Am solicitat CE sprijin tehnic și financiar pentru reducerea impactului pestei porcine

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că a solicitat comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, acordarea de către Comisia Europeană a întregului sprijin tehnic şi financiar în scopul reducerii impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti.

VIDEO

”Am prezentat domnului comisar situaţia creată de evoluţia explozivă a pestei porcine africane, cu efecte atât în planul economico-financiar, dar şi social. În acest context, am solicitat domnului comisar european acordarea întregului sprijin tehnic şi financiar din partea Comisiei Europene pentru reducerea impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti”, a afirmat Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de Phil Hogan.

Premierul a subliniat că asistenţa europeană este foarte importantă pentru România, dată fiind ponderea agriculturii în economia românească.

”Este suficient să amintesc că datele statistice arată că agricultura a contribuit de o manieră consistentă la creşterea economică a României”, a precizat Dăncilă.

Premierul a arătat că la întâlnirea cu Phil Hogan a prezentat proiectele avute în vedere de Guvern pentru modernizarea agriculturii româneşti.

”În primul rând, am prezentat domnului comisar o serie de acţiuni întreprinse la nivel guvernamental, al căror scop este de dezvoltare a unei agriculturi competitive. Am arătat că este pentru prima dată când au fost alocate la timp subvenţiile pentru agricultură. Am discutat despre programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Conform programului de guvernare, ne-am propus 2 milioane de hectare irigate în următorii doi ani. De asemenea, am prezentat măsurile de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină”, a spus Dăncilă.

Totodată, şefa Guvernului a discutat cu oficialul european şi despre obiectivele majore ale României pe durata mandatului la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi a reafirmat importanţa pe care ţara noastră o acordă coeziunii proiectului european.

”În acest sens, politica agricolă comună, alături de politica de coeziune, joacă un rol important în generarea de creştere economică şi convergenţă economică şi socială. În context, am reiterat poziţia României pe principalele subiecte circumscrise Politicii agricole comune. Suntem în favoarea continuării convergenţei plăţilor directe, care vor contribui la reducerea diferenţelor dintre subvenţiile directe ale statelor membre din est faţă de cele din vestul Europei. În acelaşi timp, credem că ar trebui să se utilizeze la calculul subvenţiei suprafaţa solicitată într-un an mai recent, respectiv 2018 şi nu 2016. Susţinem menţinerea unui nivel adecvat al bugetului Politicii agricole comune, reducerea acestuia riscând să adâncească decalajele de dezvoltare între regiuni, dar şi între statele membre. Dorim creşterea fondurilor alocate dezvoltării rurale. Considerăm că reducerea de 16% şi intenţia de creştere a ratei de cofinanţare naţională vor afecta grav dezvoltarea zonelor de munte, a zonelor defavorizate, a agriculturii ecologice, măsurile de climă şi mediu, investiţiile în inovare şi dezvoltarea de cunoştinţe”, a mai declarat Dăncilă.

Potrivit acesteia, România se opune propunerii de plafonare obligatorie a subvenţiilor agricole.

”O astfel de măsură ar afecta grav fermele mari, competitive, dar şi pe cele mijlocii, fără a contribui cu adevărat la restructurarea fermelor necompetitive. Propunerea noastră este de a lăsa la latitudinea statelor membre decizia privind plafonarea sau plata predistributivă cu creşterea procentului acesteia la 25 – 30% pentru fermele mari. Susţinem continuarea aplicării schemelor de plată pentru tinerii fermieri şi pentru fermele mici cu sprijin cuplat, precum şi o politică simplificată în sensul debirocratizării. Sunt convinsă că împreună vom reuşi să continuăm la nivel naţional buna cooperare pe care am avut-o la nivel european şi am încredere că domnul comisar va avea o abordare obiectivă în ceea ce priveşte România”, a mai spus Dăncilă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Povestea Ursulei von der Leyen: Născută la Bruxelles, fiica șefului de cabinet al primului comisar german a fost aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Auto-intitulată ”mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”, Ursula von der Leyen este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe deja fostul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și aleasă în această poziție de Parlamentul European, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

De altfel, în discursul său de astăzi din plenul Parlamentului European, von der Leyen s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar devenit simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis salută alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți seară, într-o postare pe Twitter, alegerea Ursulei von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris șeful statului pe rețeaua de socializare.

 

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima declarație în calitate de președinte ales al Comisiei Europene: ”Încrederea pe care mi-ați acordat-o este încrederea pe care ați dat-o Europei”

Published

on

© European Parliament

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prima femeie care va ocupa această demnitate și întâiul german în această poziție după 52 ani, s-a declarat ”onorată și copleșită” după ce Parlamentul European a votat-o în funcție cu o majoritate la limită, 383 de voturi pentru dintr-un necesar de cel puțin 373 de voturi.

Mă simt onorată, sunt copleșită și vă mulțumesc pentru încredere. Încrederea pe care mi-ați acordat-o este încrederea pe care ați dat-o Europei, este o încredere într-o Europă pregatită să se lupte pentrut viitor. Încrederea este pentru o Europă care își va asuma provocările. Am mult de muncit și îi mulțumesc președintelui Parlamentului European și liderilor de grup și tuturor care au ales să mă voteze. Mesajul meu este să lucrăm în mod conctructiv”, a spus von der Leyen în plenul PE.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending