Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă, întâlnire la Bruxelles cu comisarul european Johannes Hahn. Subiectul politicii de extindere și evoluțiile recente din Republica Moldova, printre temele abordate

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Premierul Viorica Dăncilă, a avut o întâlnire la Bruxelles cu comisarul european pentru vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, în contextul finalului de mandat al Preşedinţiei României la Consiliul UE.

Potrivit unui comunicat al Guvernului României, cei doi au discutat despre politica de extindere, ”prioritar pentru dimensiunea externă a agendei Președinției României la Consiliul UE, precum şi evoluțiile de interes din perspectiva politicii de vecinătate a Uniunii Europene.”

Au fost salutate, de asemenea, eforturile României de impulsonare a ”progreselor cu privire la acest dosar pe durata celor șase luni de mandat și rezultatele obținute, inclusiv prin Concluziile adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului Afaceri Generale de la 18 iunie 2019, prin care s-a asigurat continuitatea procesului și au fost menținute oportunitățile strategice pentru candidații din procesul de aderare”.

”Prim-ministrul României a discutat cu oficialul european despre evoluțiile din Republica Moldova. Șeful Executivului român a exprimat sprijinul pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și a arătat că Guvernul României își propune să aprofundeze cooperarea bilaterală în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relației speciale cu Republica Moldova. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a exprimat speranța că și instituțiile europene vor contribui la identificarea celor mai bune modalități de susținere a parcursului european al Republicii Moldova.”, a spune sursa citată mai sus.

Potrivit comunicatului, Viorica Dăncilă a exprimat aprecierea faţă de sprijinul Comisiei Europene, partener important în acest proces, care a permis degajarea celui mai favorabil scenariu la momentul actual pentru partenerii din regiune în cadrul politicii de extindere.

Premierul Viorica Dăncilă se află joi la Bruxelles, într-o vizită de lucru organizată în contextul finalului de mandat al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Șefa Executivului va avea întrevederi și cu Iratxe Garcia Perez, preşedintele Grupului Social-Democrat din Parlamentul European, respectiv cu Serghei Stanisev, preşedintele PES, prilej cu care vor fi abordate subiecte privind cooperarea politică la nivel european.

Amintim că premierul Viorica Dăncilă a efectuat la începutul lunii iunie o vizită la Bruxelles unde a avut o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Într-un interviu acordat pentru Politico Europe înainte de întâlnirile cu demnitarii europeni, premierul Viorica Dăncilă a declarat că va abandona reformele judiciare controversate, arătându-și dorința de așeza partidul pe o nouă cale, semnalând o schimbare de direcție pentru PSD, după ce liderul acestuia a fost încarcerat.

Aceste reforme au fost, de altfel, motivul pentru care, la 11 aprilie, președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanișev, a transmis că ”liderii PES consideră înghețate relațiile cu PSD” până când guvernul României își clarifică angajamentul față de statul de drept și urmează recomandările Comisiei Europene.

La acel moment, PSD a calificat atitudinea celor din PES ca fiind inadmisibilă şi că de fapt situaţia PSD nu a fost discutată la reuniunea PES.

”Ne putem aştepta la mistificări şi acuzaţii fără acoperire din partea adversarilor politici ai PSD, dar nu din partea propriei familii. Înţelegem că, în realitate, situaţia PSD nu a fost discutată în cadrul întâlnirii PES, ceea ce indică faptul că acea poziţionare nu reflectă poziţia de ansamblu a PES. (…) Până acum, nimeni dintre cei care s-au arătat îngrijoraţi de situaţia din România nu a putut indica un element concret care să le justifice îngrijorarea”, afirma PSD.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ROMÂNIA

eJobs: România are cele mai mici salarii din Europa de Est în domeniul IT

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Angajaţii din sectorul IT care lucrează în România au cele mai mici salarii comparativ cu specialiştii din acest domeniu care activează în celelalte ţări din Europa de Est, potrivit rezultatelor unei analize realizate de eJobs.ro şi publicate marţi, relatează Agerpres.

Astfel, IT-iştii care lucrează în România încasează un salariu mediu net de 805 euro pe lună, mai puţin decât specialiştii în domeniu din Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia, potrivit comparatorului salarial Paylab, lansat în România de eJobs.ro.

Cele mai mari salarii din regiune pentru cei care lucrează în IT le încasează specialiştii din Estonia, a căror medie salarială netă este de 1.567 de euro pe lună, potrivit Paylab. Aceştia sunt urmaţi de IT-ştii din Slovenia, cu 1.341 de euro lunar, de cei din Cehia, cu 1.289 de euro, şi de cei din Slovacia, care câştigă, în medie, 1.159 de euro lunar. Ungaria închide lista ţărilor cu un salariu de peste 1000 de euro, înregistrând o medie netă de 1010 lei/lună.

Mai puţin de 1.000 de euro lunar mai câştigă doar specialiştii IT din Croaţia (990 de euro) şi cei din Serbia (816 euro), menţionează eJobs.

Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a remarcat faptul că Bulgaria depăşeşte România la acest capitol.

Continue Reading

IT&C

Kaspersky: Numărul utilizatorilor de internet afectați de programe care fură informații de securitate s-a dublat în primele șase luni ale lui 2019

Published

on

@ B_A/Pixabay License

Numărul utilizatorilor vizaţi de programele maliţioase care fură parole a crescut cu 57% în prima jumătate acestui an, până la peste 940.000, de la aproape 600.000, în aceeaşi perioadă din 2018, relevă o analiză publicată, marţi, de către experţii Kaspersky Lab, informează Agerpres

Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a fost detectată o activitate intensă a acestor programe, în Europa şi Asia, iar cel mai adesea malware-ul vizează utilizatorii din Rusia, India, Brazilia, Germania şi SUA.

Informaticienii precizează că unul dintre cei mai răspândiţi troieni care fură date legate de activitatea financiară a posesorilor de carduri de credit sau de debit este Azorult, detectat pe computerele a peste 25% dintre toţi utilizatorii care s-au confruntat cu troieni PSW în perioada studiată.

Având în vedere că în prezent mare parte din activitatea noastră se desfășoară online, posibilitatea ca informații sensibile să fie accesate în computere cu sisteme de securitate compromise este tot mai mare. În acest caz, utilizatorii de internet să recurgă la prevenție pentru protejarea sistemelor computerizate pe care le utilizează cu ajutorul unor soluții de securitate. De asemenea, aceștia recomandă utilizatorilor să nu dezvăluie parolele și datele de autentificare sau informaţiile personale nici măcar prietenilor sau familiei, să instaleze de fiecare dată actualizările disponibile şi să utilizeze soluţii eficiente de securitate pentru păstrarea în siguranţă a parolelor şi a informaţiilor personale, inclusiv a paşapoartelor, a permiselor de conducere sau a cardurilor bancare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending