Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premierul Viorica Dăncilă, discuții cu Ska Keller și Philippe Lamberts, co-președinții Grupului Verzilor/Alianța Europa Liberă din PE privind situația din România

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată în vizită la Bruxelles, a avut miercuri o întrevedere cu Franziska Maria Keller şi cu Philippe Lamberts, copreşedinţii Grupului Verzilor/Alianţa Europa Liberă din Parlamentul European, cărora le-a prezentat situaţia politică din România şi programul de reforme iniţiate de Guvern. Potrivit unui comunicat al Executivului, la discuţii a participat şi ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Convorbirile s-au purtat pe cele două coordonate evidenţiate în cadrul întrevederilor avute marţi cu lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European: situaţia internă a României şi agenda europeană, precizează Guvernul.

„Premierul Viorica Dăncilă a prezentat, pe scurt, situaţia politică din România, în perspectiva dezbaterii care va avea loc în Parlamentul European la începutul lunii octombrie. De asemenea, a prezentat programul de reforme iniţiate de Guvernul României, arătând că acesta este rezultatul unui proces extins de consultare transparentă şi de cooperare interinstituţională, în plan intern, precum şi cel al unei colaborări cu partenerii europeni”, se spune în comunicat. Prim-ministrul a reafirmat „întreaga sa disponibilitate pentru continuarea dialogului deschis cu instituţiile europene”.

Discuţiile au continuat cu o prezentare a stadiului pregătirilor în vederea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, de către România, se mai arată în comunicat.

Viorica Dăncilă efectuează, marţi şi miercuri, o vizită de lucru la Bruxelles, având programate întrevederi cu reprezentanţi ai grupurilor politice din Parlamentul European. Marţi, premierul s-a întâlnit cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, şi cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber

Copreşedinta Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană Ska Keller este cea care a iniţiat dezbaterea din Parlamentul European de la Strasbourg privind „ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”. „După progresele semnificative care au adus la aderarea la UE şi din anii următori, acum vedem cum lupta împotriva corupţiei nu doar că stagnează, dar chiar face paşi înapoi. Lucrurile se înrăutăţesc în România. Acest lucru este rău pentru guvernul român, pentru cetăţenii români, dar şi pentru întreaga Uniune Europeană”, a susținut aceasta.

Totodată, dezbaterea din Parlamentul European privind situația democrației și a statului de drept în România ce va avea loc sesiunea plenară din 1-4 octombrie vine tot la propunerea Verzilor Europeni.

 

Citiți și: Ska Keller, copreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European, își anunță candidatura la alegerile din 2019: Trebuie să luptăm ca PE să nu cadă în mâinile anti-europenilor

 

.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending