Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premierul Viorica Dăncilă, discuții cu Ska Keller și Philippe Lamberts, co-președinții Grupului Verzilor/Alianța Europa Liberă din PE privind situația din România

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată în vizită la Bruxelles, a avut miercuri o întrevedere cu Franziska Maria Keller şi cu Philippe Lamberts, copreşedinţii Grupului Verzilor/Alianţa Europa Liberă din Parlamentul European, cărora le-a prezentat situaţia politică din România şi programul de reforme iniţiate de Guvern. Potrivit unui comunicat al Executivului, la discuţii a participat şi ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Convorbirile s-au purtat pe cele două coordonate evidenţiate în cadrul întrevederilor avute marţi cu lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European: situaţia internă a României şi agenda europeană, precizează Guvernul.

„Premierul Viorica Dăncilă a prezentat, pe scurt, situaţia politică din România, în perspectiva dezbaterii care va avea loc în Parlamentul European la începutul lunii octombrie. De asemenea, a prezentat programul de reforme iniţiate de Guvernul României, arătând că acesta este rezultatul unui proces extins de consultare transparentă şi de cooperare interinstituţională, în plan intern, precum şi cel al unei colaborări cu partenerii europeni”, se spune în comunicat. Prim-ministrul a reafirmat „întreaga sa disponibilitate pentru continuarea dialogului deschis cu instituţiile europene”.

Discuţiile au continuat cu o prezentare a stadiului pregătirilor în vederea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, de către România, se mai arată în comunicat.

Viorica Dăncilă efectuează, marţi şi miercuri, o vizită de lucru la Bruxelles, având programate întrevederi cu reprezentanţi ai grupurilor politice din Parlamentul European. Marţi, premierul s-a întâlnit cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, şi cu liderul Grupului Partidului Popular European, Manfred Weber

Copreşedinta Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană Ska Keller este cea care a iniţiat dezbaterea din Parlamentul European de la Strasbourg privind „ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”. „După progresele semnificative care au adus la aderarea la UE şi din anii următori, acum vedem cum lupta împotriva corupţiei nu doar că stagnează, dar chiar face paşi înapoi. Lucrurile se înrăutăţesc în România. Acest lucru este rău pentru guvernul român, pentru cetăţenii români, dar şi pentru întreaga Uniune Europeană”, a susținut aceasta.

Totodată, dezbaterea din Parlamentul European privind situația democrației și a statului de drept în România ce va avea loc sesiunea plenară din 1-4 octombrie vine tot la propunerea Verzilor Europeni.

 

Citiți și: Ska Keller, copreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European, își anunță candidatura la alegerile din 2019: Trebuie să luptăm ca PE să nu cadă în mâinile anti-europenilor

 

.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre rezultatele întâlnirii Trump-Iohannis: România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele SUA

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, este de părere că România trebuie să își îmbunătățească climatul investițional în domeniul energie pentru ca Exxon să continue să investească în exploatarea și extracția gazelor din Marea Neagră.

Prezent la B1 TV, unde a analizat vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington și Declarația Comună adoptată împreună cu Donald Trump, fostul șef al statului a spus că declarația este o listă consistentă de asumări, referindu-se deopotrivă la dezvoltarea tehnologiei 5G și la securitatea energetică, inclusiv în ce privește dezvoltarea domeniului energiei nucleare civile în România.

Referitor la punctul din declaraţie privind comunicaţiile 5G şi implicarea investitorilor chinezi, Băsescu a spus că “aici România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele Trump”.

Fostul şef al statului s-a referit şi la capitolul din declaraţia comună care prevede analizarea unor modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. 

“Trebuie să îmbunătăţim climatul investiţional că altfel Exxon nu vine să scoată gazele. Deci mesajul este clar şi trebuit citit ca atare”, consideră Traian Băsescu, eurodeputat PMP și PPE.

Fostul preşedinte a vorbit şi despre încurajarea colaborării în domeniul energiei nucleare civile prevăzută în declaraţia comună, spunând, în context: “Deci noi facem reactoarele şi nu China”.  

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, eurodeputatul Eugen Tomac: ”Nu putem construi un viitor sănătos, dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria națiunii noastre”

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP,PPE) își exprimă recunoștința pentru românii care au murit în urma represiunii staliniste, în urmă cu 80 de ani și a subliniat în mesajul său că: ”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre.”

Reamintim că acum 80 de ani, la Moscova a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, o înțelegere între naziști și sovietici îndreptată împotriva României, țărilor Baltice și a Poloniei, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

”Abia astăzi, la 80 de ani de la semnarea acestei înțelegeri criminale, Kremlinul a recunoscut oficial și a prezentat documentul care demonstrează complicitatea lui Stalin la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin această înțelegere cu Hitler”, transmite acesta.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Comemorarea vicitimelor ”este o chestiune ce ține de demnitatea statului român”, subliniază Eugen Tomac.

În acest context, eurodeputatul Eugen Tomac critică autoritățile române pentru modul în care comemorează victimele țării noastre, realizând o antiteză cu celelalte țări afectate de același pact: ”În timp ce în țările baltice astăzi este zi de doliu și cetățenii Estoniei, Letoniei și Lituaniei își comemorează victimele represiunilor staliniste, în România nimeni nu a aprins măcar o lumânare în memoria a sute de mii de cetățeni români nevinovați, omorâți după anexarea teritoriilor românești în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. Nici Președintele, nici reprezentanții Guvernului sau ai Parlamentului.”

”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, ministrul Apărării din Federația Rusă, Serghei Șoigu, se află astăzi la Chișinău pentru a serba “eliberarea” Basarabiei, iar potrivit eurodeputatului, acest lucru reprezintă ”un gest sfidător la adresa României”: ”Rusia ne sfidează și îi umilește din nou pe români, iar România, prin decidenții săi de astăzi, a luat poziția înțeleptului care nu vede și nu aude!”

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și deține primul mandat de deputat în Parlamentul European, făcând parte din cea mai mare familie politică, cea a Popularilor Europeni. Eurodeputatul PMP și PPE este activ în Parlamentul European în următoarele comisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Mai multe infoarmații despre activitatea europarlamentarului, aici.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu, despre Declarația Comună de la Washington: Nu aș fi dat niciodată un mesaj împotriva Germaniei împreună cu SUA

Published

on

Fostul președinte al României și actual membru al Parlamentului European, Traian Băsescu, consideră că Declarația Comună semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis este o listă consistentă de asumări, unele pe care nu le-ar fi semnat în calitate de șef de statului și oferind ca exemplu în acest sens poziționarea față de Nord Stream 2.

Prezent la B1 TV, fostul președinte a spus că în ce privește opoziția președinților Trump și Iohannis față de construcția conductei Nord Stream 2 nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE. 

În ceea ce priveşte opoziţia faţă de Nord Stream 2, fostul preşedinte a spus că nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE.  

Opoziția pentru Nord Stream 2. Nu m-aș fi dus niciodată în SUA să lovesc în Germania. Gândiți-vă că această declarație e citită în toate cancelariile. Avem un parteneriat strategic împreună cu Statele Unite, dar suntem în Europa şi în UE şi crizele le-am trecut împreună cu Germania” a mai spus Traian Băsescu, eurodeputat și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending