Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Viorica Dăncilă, întrevedere cu comisarul european Corina Creţu: Cetăţeanul şi coeziunea, repere care vor sta la baza demersurilor României în exercitarea mandatului la Preşedinţia Consiliului UE

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, au discutat, luni, despre definirea politicii de coeziune post-2020, premierul “subliniind că cetăţeanul şi coeziunea, ca valori comune, vor reprezenta repere care vor sta la baza demersurilor României în exercitarea mandatului la Preşedinţia Consiliului UE”. De asemenea, pe agenda întâlnirii au figurat proiectul Laserului de foarte mare intensitate de la Măgurele (ELI-NP) şi subiectul absorbţiei de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport.

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut, luni, o întrevedere cu Corina Creţu, comisarul european pentru politici regionale, în contextul participării oficialului european la Conferinţa la nivel înalt „O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetăţenii săi”.

„Întrevederea a oferit ocazia realizării unei treceri în revistă a acţiunilor de pregătire a preluării şi exercitării Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, s-a realizat un schimb de opinii cu privire la discuţiile în curs la nivel UE privind viitorul politicii de coeziune post-2020 şi necesitatea menţinerii rolului prioritar al acesteia în stimularea investiţiilor şi creşterii economice, fiind evidenţiată, în context, importanţa reflectării corespunzătoare a acestei politici în arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027”, arată Guvernul României.

Conform sursei citate, au fost abordate aspecte legate de definirea politicii de coeziune post-2020, premierul „subliniind că cetăţeanul şi coeziunea, ca valori comune, vor reprezenta repere care vor sta la baza demersurilor României în exercitarea mandatului la Preşedinţia Consiliului UE”.

În ceea ce priveşte negocierile privind viitorul buget european, Viorica Dăncilă a arătat că România îşi propune o abordare constructivă, care să conducă la atingerea unui compromis şi care să reflecte atât nevoile de a face faţă noilor provocări, dar şi necesităţile legate de promovarea, în continuare, a unei convergenţe reale la nivelul Uniunii Europene, prin asigurarea unei finanţări adecvate pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună.

În cadrul întrevederii a fost abordat, de asemenea, subiectul construirii a trei spitale regionale, proiect prioritar pentru Guvernul României. Cei doi oficiali au discutat despre posibilităţile de finanţare existente şi au identificat soluţii de realizare a acestor spitale. 

Potrivit Guvernului, un alt proiect important care a figurat pe agenda de discuţii a fost cel al Laserului de foarte mare intensitate de la Măgurele (ELI-NP).

De asemenea, a fost discutat subiectul absorbţiei de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport.

La discuţii au participat, de asemenea, vicepremierii Viorel Ştefan şi Paul Stănescu, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene propune ”replicarea modelelor polonez și francez”: Majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%, între cele cinci priorități ale României pentru viitorul buget al UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul interimar al fondurilor europene, Marcel Boloș, face un apel ca valoarea fondurilor europene atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, afirmând că cinci teme cu impact sunt prioritare pentru România sunt și ele trebuie preluate în procesul de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, tratative aflate în impas în urma eșecului Consiliului European din 20-21 februarie de a găsi un compromis.

Într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro, Boloș prezintă cele cinci teme și subliniază că România are în vedere două direcții principale, vizând măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar și construirea un plan coerent pentru următorii șapte ani. De asemenea, acesta arată că la nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

Cele cinci teme expuse de ministrul fondurilor europene sunt: majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%; reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională; continuare aplicării regulii ”N+3”, menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură și creșterea procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an.

”România va avea la dispoziție o sumă mai mare pentru a finanța proiectele de infrastructură, în condițiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020”, afirmă Boloș, referindu-se la majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 16%.

Potrivit acestuia, banii pentru flexibilitatea între fonduri vor putea fi transferați de la Programul Operațional Capital Uman, finanțat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

Ministrul fondurilor europene se referă și la reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională, precizând că ”măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanțării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exercițiul financiar 2021-2027 problemele de mediu și de dezvoltare a noilor tehnologii”.

Marcel Boloș mai subliniază că este necesară continuarea aplicării regulii „N+3” și în perioada de programare 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent.

”Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziție, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari și, implicit pentru atragerea banilor alocați. Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanțate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027”, spune ministrul.

De asemenea, oficialul menționează și o a patra prioritate, vizând menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. Potrivit lui Boloș, acest fapt va permite finanțarea și continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare 2014-2020.

”României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum”, afirmă Marcel Boloș.

Cea din urmă temă expusă de ministrul fondurilor europene este reprezentată de obiectivul creșterii procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziția României sume mai consistente necesare începerii proiectelor, metodă prin care va fi redusă presiunea asupra bugetului național.

În această perioadă de negocieri și de pregătire a următorilor șapte ani, în ciuda contextului politic provocator, consideră oficialul MFE, se au în vedere două direcții principale.

”În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm și să îmbunătățim ce am învățat din greșelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii șapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute și propuse, precum și la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, arată Boloș.

La nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

În fine, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanții Ministerului este cel de eficientizare a programelor operaționale prin construirea în premieră a unui program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinați spitalelor regionale, respectiv un program operațional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetățenilor.

”Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni”, conchide ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Fondurilor Europene: 30 milioane euro din fonduri vor fi alocați pentru sprijinirea copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Published

on

© European Union, 2017

Ministrul fondurilor europene Ioan Marcel Bolos și viceprim-ministrul Raluca Turcan au lansat marți a Palatul Victoria apelul de proiecte ”Program pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate”, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Venim astăzi cu vești bune pentru românii din diaspora și pentru familiile lor: lansăm programul pilot care va permite copiilor ai căror părinți trăiesc și muncesc în diaspora să-și continue educația și să depășească momentele dificile prin care trec pentru că trăiesc departe de familiile lor”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, conform sursei citate

Apelul finanțează un pachet de măsuri integrate pentru sprijinirea, în primă fază, a aproximativ 3.000 copii ai căror părinți muncesc în afara țării.

Programul pilot va fi implementat în regiunile cele mai afectate de acest fenomen: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru și Nord Vest.

Măsurile se adresează preșcolarilor, elevilor din învățământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) și din cel secundar superior (14-16 ani), dar și părinților sau tutorilor copiilor rămași în țară.

Programul pilot pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate finanțează următoarele activități:

  • Pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educațional și servicii psiho-sociale de sprijin;
  • Activități pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere a copiilor, inclusiv la activități recreative și de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative;
  • Servicii de educație parentală și de consiliere socială pentru reprezentanții copiilor rămași în țară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara țării sau ai celor aflați departe de ambii părinți;
  • Solicitanții eligibili în proiect sunt: școli publice și private din rețeaua școlară națională, furnizori de servicii de orientare sau consiliere școlară, parteneri sociali din învățământul preuniversitar, instituții de cult și asociații religioase, instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale, dar și ONG-uri.

Apelul este lansat în contextul în care, conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în România există astăzi peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Bugetul apelului, lansat în cadrul Programului Operațional Capital Uman, este de 30 milioane euro.

Proiectele vor putea fi depuse până la data de 25 mai 2020, iar ghidul solicitantului este disponibil aici.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene, înaintea summitului de la Bruxelles: România ar putea pierde 500 de milioane de euro în noua variantă de buget european, dar ar putea câștiga flexibilitatea între fonduri

Published

on

România ar putea pierde aproximativ 500 de milioane de euro la nivelul Politicii de coeziune, în următorul exerciţiu financiar multianual al Uniunii Europene, a declarat, miercuri, după audierile din comisiile reunite de specialitate din Parlament, ministrul propus al Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“După cum se cunoaşte, noul procent pe care l-a pus în discuţie la nivelul Comisiei Europene este de 1,074% din venitul naţional brut. Asta pentru România înseamnă o pierdere de aproximativ 500 de milioane de euro, la nivelul Politicii de coeziune. Dacă până acum discutam de 30,566 miliarde de euro, în varianta nouă de buget suntem afectaţi cu cele 500 de milioane de euro. Comisia Europeană a înaintat un alt procent în propunerea de buget, iar eu vorbesc despre varianta nouă de buget care este acum în discuţie şi care urmează să fie negociată. Avem această pierdere şi, în general, suntem afectaţi pe zona proiectelor de infrastructură de transport, pentru că acestea au şi specific faptul că, potrivit noilor orientări la nivel de Comisie, schimbările climatice sunt prioritare”, a menţionat Boloş, înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru un summit extraordinar dedicat negocierilor viitorului Cadru Financiar Multianual.

Demnitarul a subliniat că, în cadrul negocierilor care au loc la nivelul Comisiei Europene, România ar putea avea de câştigat pe flexibilitatea între fonduri, relatează Agerpres.

“Pe de altă parte, dacă negocierile vor înainta, avem câştiguri la nivel de flexibilitate a utilizării fondurilor europene pe care le avem pentru următoarea perioadă de programare, întrucât am formulat un număr de şase propuneri de măsuri pe această zonă a flexibilizării. Sper să fie, în final, câştigate proiectele de infrastructură mare (transport, mediu, apă). Nu ştim cum vor evolua lucrurile din punct de vedere al cifrelor finale. Eu sper că câştigăm din aceste măsuri de flexibilitate pe coeziune. Aici, cea mai mare alocare a României este în zona Fondului Social European unde avem 8,3 miliarde de euro. Cel mai mare câştig este flexibilitatea între fonduri, adică să putem să transferăm banii, spre exemplu, de la zona de Capital Uman către proiectele de infrastructură, fiindcă este o sumă enormă pe care o avem pe resursele umane. Suntem în situaţia în care trebuie să găsim alternative în vederea evitării sau chiar eliminării riscului de utilizare ineficientă a banilor”, a afirmat oficialul.

Comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului au avizat negativ, miercuri, renominalizarea în Guvernul Ludovic Orban II a lui Ioan Marcel Boloş pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene.

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta, joi, România la Consiliul European extraordinar dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual, unde va reafirma susținerea României pentru ca noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să se situeze la nivelul de alocări financiare propuse de Comisia Europeană, în pofida faptului că negocierile ce se anunță complicate și dure între liderii europeni pornesc de la propunere de buget din partea președintelui Consiliului European aflată sub nivelul celei înaintate de Comisia Europeană în 2018. Potrivit propunerii respective, România ar urma să beneficieze de a patra cea mai mare alocare bugetară pentru coeziune, după Polonia, Spania și Italia, cu alocări de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului va sublinia disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european, în condițiile în care obiectivul reuniunii este obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate la data de 14 februarie de către Charles Michel.

Ce va susține Iohannis la Bruxelles: finanțări corespunzătoare pentru coeziune și agricultură și simplificarea acordării fondurilor europene

În cadrul reuniunii, mai arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis va prezenta aspectele de interes prioritar pentru țara noastră în raport cu viitorul buget al Uniunii.

Astfel, Iohannis ”va reafirma susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”.

Totodată, șeful statului va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va susține importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending