Connect with us

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, primul mesaj după preluarea președinției Consiliului UE: ”2019 va fi anul României europene, promotor al coeziunii între statele membre”

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă îşi exprimă încrederea că instituţii ale statului, forţe politice şi societatea civilă îşi vor coagula forţele şi vor participa constructiv pentru un mandat de succes al României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, susţinând că va fi un moment de maximă vizibilitate nu doar la nivel instituţional şi politic, ci pentru întreaga societate.

“Dragi români 2018 a fost anul României centenare, 2019 va fi anul României europene, promotor al coeziunii între statele membre. Este esenţial ca în acest moment simbolic pentru destinul european al ţării noastre să dovedim încredere, forţă şi înţelepciune. Începând de astăzi vom prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni. România va avea şansa dar şi responsabilitatea de a demonstra şi valorifica potenţialul şi valenţele sale europene în efortul de întărire a ceea ce reprezintă construcţia europeană, o uniune a cetăţenilor, a libertăţilor, a eforturilor şi capacităţilor noastre conjugate”, a declarat Viorica Dăncilă, marţi, într-un mesaj video publicat pe contul de YouTube al Guvernului cu ocazia preluării României a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

În opinia sa, rolul de preşedinţie a Consiliului UE presupune gestionarea cu imparţialitate şi profesionalism a temelor aflate pe agendă.

“De la cele mai simple până la cele mai complexe, aceste teme au implicaţii în viaţa de zi cu zi a noastră a tuturor şi vor contribui la evoluţia societăţii europene. Vorbim despre definirea bugetului Uniunii Europene post 2020, funcţionarea pieţei unice Europene şi competitivitatea industriei europene de impulsionare a digitalizării industriei europene şi evoluţiei inteligenţei artificiale, de drepturile sociale, de agenda de securitate internă, lupta împotriva terorismului, de gestionarea provocărilor determinate de migraţie, de viitorul UE. O misiune dificilă şi deopotrivă onorantă pe care am pregătit-o temeinic la nivelul Guvernului. Este un proiect de ţară care trebuie să ne unească în jurul unui obiectiv comun şi în beneficiul românilor”, a afirmat premierul.

Viorica Dăncilă consideră că preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va fi un moment de maximă vizibilitate nu doar la nivel instituţional şi politic, ci pentru întreaga societate.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Doar 15 dintre cele 60 de dosare încheiate de România în primele trei luni de Președinție la Consiliul UE sunt de importanță majoră, potrivit unui infografic al instituției privind progresul agendei legislative europene

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a publicat un infografic privind progresul făcut de Președinția română a Consiliului pentru avansarea agendei legislative a Uniunii Europene de la 1 ianuarie până la 19 martie. Datele oferite de Consiliu se referă la propunerile legislative care fac obiectul procedurii legislative ordinare, cunoscută anterior Tratatului de la Lisabona cu termenul de co-decizie, principala metodă de adoptare a deciziilor la nivel supranațional. 

În total, Președinția română a încheiat în primele trei luni și jumătate de mandat 60 de dosare, la care se adaugă 12 dosare asupra cărora există un acord provizoriu și 8 interpretări comune. 

Din cele 60 de dosare finalizate, care acoperă domenii precum agricultura și pescuit, Brexit, piață unică digitală, economie și finanțe, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, mediu, instituții europene și schimbări democratice, justiție și afaceri externe, transport, comunicații și energie, precum și chestiuni sectoriale legate de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, doar 15 sunt de importanță majoră, după cum urmează: 

În cazul de față, infograficul arată că dosarele considerate a fi încheiate se referă la acele propuneri legislative care au primit cel puțin acordul final al Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al statelor membre, de la Bruxelles.

În schimb, dosarele asupra cărora s-a obținut un acord provizoriu în cadrul Comitetului mai au nevoie de acordul interinstituțional dintre Consiliu și Parlament, iar dosarele privind chestiuni sectoriale legate de Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 pot fi finalizate doar atunci când va exista un acord general asupra Regulamentului privind bugetul pe șapte ani al UE. Până atunci, negociatorii din partea Consiliului și Parlamentului European pot să convină doar asupra chestiunilor care nu fac obiectul deiciziilor orizontale. 

Vă invităm să consultați infograficul publicat de Consiliul UE aici.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului a ajuns la o interpretare comună cu PE pentru prelungirea programului LIFE după 2020, principalul instrument de finanțare al UE pentru proiectele derulate în domeniul naturii și al climei

Published

on

@ European Commission/ Twitter

UE își actualizează principalul instrument de finanțare a proiectelor derulate în domeniul naturii, al biodiversității, al acțiunilor climatice și al energiei curate. Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului (COREPER) a confirmat astăzi că președinția română și Parlamentul European au ajuns la o interpretare comună cu privire la prelungirea programului LIFE după 2020, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Interpretarea comună confirmată astăzi nu include aspectele bugetare, nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027.

,,Sunt foarte bucuroasă că statele membre ale UE au confirmat îmbunătățirile aduse programului LIFE, pe care le-am negociat cu Parlamentul European. LIFE este programul emblematic al UE pentru protecția naturii și a biodiversității. De asemenea, programul servește la finanțarea de proiecte care ne ajută să combatem schimbările climatice. Începând cu 2021, de finanțarea prin intermediul programului LIFE vor putea beneficia și proiectele având ca obiect eficiența energetică și sursele regenerabile de energie”,  a declarat Grațiela Leocadia Gavrilescu, vice prim-ministru și ministrul mediului al României

Principalul criteriu pentru acordarea de finanțare din programul LIFE continuă să fie calitatea înaltă a cererilor de finanțare a proiectelor. Va exista o categorie specială de proiecte de asistență tehnică axate pe crearea capacităților necesare pentru participarea efectivă la programul LIFE. Obiectivul este de a se îmbunătăți serviciile oferite de punctele de contact naționale din toată UE și de a se ridica nivelul de calitate al propunerilor de proiecte, mărindu-se astfel posibilitatea ca statele membre cu o rată scăzută de participare să obțină finanțare din programul LIFE. Granturile de creare a capacităților vor fi plafonate. Comisia Europeană va urmări realizarea unei acoperiri geografice efective și bazate pe calitate în toată Uniunea.

Colegiuitorii au subliniat importanța programului LIFE pentru protejarea speciilor sălbatice și a ecosistemelor europene și pentru realizarea trecerii UE la o economie durabilă, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Grație unui nou subprogram de energie curată, care va exista în cadrul programului LIFE începând cu 2021, vor fi create soluții concrete pentru tranziția către surse regenerabile de energie și o eficiență energetică sporită. Până în 2020, proiectele din domeniul energiei curate sunt finanțate în cadrul programului Orizont.

Lansat în 1992, programul LIFE este singurul fond pe care UE îl consacră integral obiectivelor privind mediul și clima. Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată –, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Parlamentul European și-a adoptat poziția în ceea ce privește regulamentul la 11 decembrie 2018. Consiliul a ajuns la o abordare generală parțială la 20 decembrie 2018. Negocierile dintre colegiuitori au început la 9 ianuarie și au condus la o interpretare comună în primele ore ale zilei de 12 martie.

Consiliul se așteaptă ca negocierile cu următorul Parlament European să înceapă cât de curând posibil, în scopul de a fi finalizate pe baza progreselor înregistrate și consemnate în interpretarea comună. De asemenea, în cadrul negocierilor va trebui luat în considerare acordul general privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Pachetul financiar total propus de Comisie pentru programul LIFE este de 5,45 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, din care 3,5 miliarde EUR pentru domeniul mediului și 1,95 miliarde EUR pentru domeniul politicilor climatice. Sumele finale depind de acordul la care se va ajunge asupra următorului cadru financiar multianual.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul afacerilor europene, George Ciamba, în dialog cu ambasadorul Sorin Ducaru despre reglementările din spațiul cibernetic: ,,Descurajarea ca principiu de bază al politicilor de prevenție a atacurilor cibernetice care pot influența procesele electorale este o prioritate la nivel UE”

Published

on

@Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor europene, George Ciamba, a participat ieri, 20 martie 2019, la o dezbatere dedicată normelor de reglementare din spațiul cibernetic, organizată de publicația Euractiv, la Bruxelles. Demnitarul român a dialogat, în direct, cu ambasadorul Sorin Ducaru, consilier special al Global Commission on Cyber-stability și noul director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN), informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Discuția interactivă dintre George Ciamba și Sorin Ducaru s-a axat pe abordarea la nivel european a politicilor privind securitatea spațiului cibernetic și normele care îl guvernează.

Ministrul afacerilor europene a scos în evidență importanța pe care România o acordă procesului de dezvoltare a domeniului IT și economiei digitale. În dialogul cu ambasadorul Sorin Ducaru, ministrul George Ciamba a menționat adoptarea la ultimul Consiliu Afaceri Generale a unui document cuprinzător care oferă linii de acțiune la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea capacității de răspuns a UE în fața amenințărilor cibernetice. Reacția rapidă, creșterea nivelului de conștientizare în rândul cetățenilor, o cooperare instituțională mai eficientă sunt printre măsurile necesare a fi implementate la nivel comunitar.

„La nivelul Uniunii Europene trebuie să avem la îndemână norme și instrumente clare pentru a-i putea identifica și trage la răspundere pe cei care sunt în spatele atacurilor cibernetice. Astfel de măsuri concrete vor duce la creșterea credibilității instituțiilor europene în fața cetățenilor”, a spus ministrul George Ciamba.

Un pas concret este adoptarea de către Consiliu, în luna februarie, de concluzii în continuarea prezentării pachetului Alegeri Libere și Corecte, document în care componenta de apărare cibernetică este esențială pentru scrutinul electoral de la sfârșitul lunii mai. Măsurile adoptate vor permite contracararea amenințărilor cibernetice la adresa sistemelor și infrastructurilor electorale.

„Descurajarea ca principiu de bază al politicilor de prevenție a atacurilor cibernetice cu referire inclusiv la actori statali din afara Uniunii care ar putea influența procesele electorale este o prioritate la nivel UE”, a mai afirmat ministrul George Ciamba.

În același timp, ministrul afacerilor europene a scos în evidență faptul că Președinția României la Consiliul Uniunii Europene promovează toate aspectele care privesc digitalizarea, prin măsuri care să ajute la dezvoltarea următoarelor domenii: economia digitală, inteligența artificială, blockchain, calculul de înaltă performanță, internetul lucrurilor și consolidarea securității cibernetice.

Ministrul afacerilor europene consideră că dinamica specifică acestui domeniu necesită o întărire a parteneriatului dintre toți actorii interesați, indiferent dacă sunt parte a sistemului public sau privat.

Dialogul dintre cei doi demnitari a avut loc în cadrul dezbaterii organizate de Euractiv, cu sprijinul Microsoft EU. Dezbaterea transmisă în direct este un tip de eveniment inovator însoțit de o serie video, lansat în 2017 de Microsoft EU, intitulat ,,Dezbaterile din cadrul Președinției”, privind prioritățile Președinției Consiliului Uniunii Europene. Prima serie de evenimente a fost construită în jurul priorităților Președinției Estoniei și a analizat mai atent cele trei dosare discutate intens la nivelul UE la acea vreme.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending