Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Proiectul extinderii trebuie să rămână la vârful agendei europene, iar pentru asta trebuie să afirmăm clar la Bruxelles dreptul la un viitor european pentru Balcanii de Vest

Published

on

© Viorica Dăncilă/Facebook

Proiectul extinderii trebuie să rămână la vârful agendei europene, iar pentru asta trebuie să afirmăm clar la Bruxelles dreptul la un viitor european pentru întreaga regiune balcanică, este mesajul transmis de premierul Viorica Dăncilă, liderul Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Forumului Regional, dedicat integrării europene a Balcanilor de Vest, de la București, relatează Agerpres.

Marți, PSD a găzduit la Palatul Parlamentului forumul ,,Integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană”, cu participarea forțelor politice de centru-stânga din 10 state ale regiunii balcanice și Estului Europei. Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanishev, a fost, de asemenea, prezent la eveniment. 

Premierul Viorica Dăncilă a reamintit, în intervenția sa, că familia social-democrată europeană a fost solidară cu România pe parcursul procesului de integrare în UE, iar ,,favoarea” trebuie întoarsă de social-democrații din România în relația cu colegii din statele balcanice.

© Viorica Dăncilă/Facebook

,,Eu consider că Partidul Social Democrat din România are datoria politică şi morală să întoarcă această solidaritate către prietenii partidelor de centru stânga. Pentru acest lucru avem datoria să întărim cooperarea regională şi să dăm un semnal puternic către Bruxelles că proiectul extinderii trebuie să rămână la vârful agendei europene. Trebuie să afirmăm clar la Bruxelles dreptul la un viitor european pentru întreaga regiune balcanică, dreptul la pace şi prosperitate în fiecare ţară balcanică”, a afirmat premierul Dăncilă, preşedintele PSD.

În acest sens, ea a adăugat că ,,România şi Partidul Social Democrat vor fi avocaţii permanenţi şi implicaţi pentru extinderea UE spre Balcanii de Vest”.

În contextul în care Comisia Europeană a recomandat în mai începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, iar liderii instituțiilor de la Bruxelles au făcut un apel comun, săptămâna trecută, către statele membre, pentru deschiderea procesului ca dovadă ,,a capacităţii UE de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”, premierul României consideră că o amânare în acest sens ar fi o ,,greșeală strategică majoră”.

,,A nu decide acum integrarea Balcanilor de Vest într-o formulă credibilă şi cu o agendă previzibilă ar fi o greşeală strategică majoră, în condiţiile în care UE nu mai este singurul jucător din Balcanii de Vest.  Este în interesul nostru, ca social-democraţi din această regiune, să susţinem această promisiune şi să sprijinim extinderea UE către Balcanii de Vest, (…) altfel statele din Balcani vor deveni teatrul de confruntări între oboseala de a extinde UE, manifestată la nivelul statelor din Europa Occidentală, şi cea a aşteptării”, a subliniat Dăncilă.

© Viorica Dăncilă/Facebook

În acest sens, liderul PES a spus, în intervenția sa, că  speră ,,că acest Forum va fi un semnal puternic pentru Bruxelles, pentru ca noua Comisie și noul Parlament European să acționeze mult mai energic pentru o politică de succes în noul mandat cu privire la extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest,” a subliniat Serghei Stanishev.

Amintim faptul că România, alături de alte 12 state membre ale Uniunii Europene, a semnat o declarație comună prin care cereau începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania chiar din iunie 2019. 13 miniștri de externe – din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria – cereau la începutul verii urgentarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

Evenimentul de la București s-a încheiat cu semnarea unei Declarații Comune, în care partidele de centru-stânga din regiune își iau angajamentul pentru susținerea integrării europeane a țărilor din Balcanii de Vest, precum și a eforturilor de modernizare națională în care sunt angrenate aceste state.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Cu o zi înainte de Ziua Franței, premierul Ludovic Orban subliniază ”întreaga disponibilitate a Guvernului pentru consolidarea Parteneriatului strategic franco-român, prin dialog constant şi eficient”

Published

on

©Guverul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a participat luni, în regim de videoconferință, la masa rotundă ”Grand Matinal Digital”, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), în contextul celebrării parteneriatului economic franco-român, cu ocazia Zilei Naționale a Franței, informează Guvernul României printr-o postare pe pagina de Facebook.

La dezbatere a participat și ambasadorul Franței, Michèle Ramis.

Conform sursei citate, discuţiile s-au concentrat pe necesitatea măsurilor de relansare post-pandemie COVID-19 la nivelul fiecărei ţări, dar şi în plan european, premierul Orban menţionând cu acest prilej o parte dintre măsurile economice, fiscale şi sociale adoptate în România pentru susţinerea mediului de afaceri şi limitarea efectelor crizei pandemice. Un accent special a fost pus pe continuarea şi susţinerea cooperării franco-române.

”Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat obiectivul Guvernului în direcţia unei economii competitive, bazată pe investiţii, şi a salutat contribuţia activă de până acum a companiilor franceze în diferite sectoare de activitate din România. (…) Premierul Ludovic Orban i-a asigurat pe reprezentanţii mediului de afaceri francez de întreaga disponibilitate a Guvernului pentru consolidarea Parteneriatului strategic franco-român, prin dialog constant şi eficient”, informează Guvernul.

Potrivit aceleiași surse, reprezentanţii companiilor membre şi partenere CCIFER din domeniul energiei, sănătăţii, financiar-bancar, tehnologiei, agriculturii, culturii, auto, precum şi ai Institutului Francez din România au apreciat modul de acţiune a Guvernului român în gestionarea crizei COVID-19.

Ambasadorul Michele Ramis a declarat, la rândul său, că România este o piaţă dinamică a Uniunii Europene şi a calificat drept atractiv planul de relansare prezentat de premierul Orban pentru perioada următoare, acesta reprezentând o oportunitate şi din punctul de vedere al investitorilor francezi în România, informează Guvernul.

România și Franța au semant la 4 februarie 2008, la București, ”Declarația comună privind instituirea unui Parteneriat strategic între Franța și România”, potrivit MAE. 

O Foaie de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral a fost semnată la 10 iunie 2016, cu prilejul vizitei de lucru la Paris a premierului României de la acea vreme, Dacian Cioloș. Acest document asigură mecanisme concrete de transpunere în practică a prevederilor Parteneriatului, atât în domeniul afacerilor europene, cât și la nivelul cooperării bilaterale sectoriale.

Ulterior, la 27 noiembrie 2018, preşedinţii Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au semnat la Paris o declaraţie politică privind Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, evenimentul prilejuit de vizita șefului statului nostru în Franța pentru a lua parte la evenimentele de inaugurare a Sezonului cultural România-Franţa.

Continue Reading

ROMÂNIA

Institutul Național de Statistică din Italia: Populația Italiei s-a redus cu peste jumătate de milion de locuitori în 5 ani. Peste 1,2 milioane de români trăiesc în această țară, constituind cea mai numeroasă comunitate de străini

Published

on

©Wikipedia

Românii constituie cea mai numeroasă categorie de rezidenți străini în Italia, la considerabilă distanță față de albanezi, ocupanții celei de-a doua poziții, arată Insitutul Național de Statistică din Peninsula Iberică, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Istat constată că populația Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milioan de locuitori în cinci ani. Scăderea natalităţii şi creşterea emigraţiei nu au fost compensate de sosirile de cetăţeni străini.

Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează românii (1,208 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000), toţi aceştia formând aproape jumătate din numărul total al străinilor.

”La 31 decembrie 2019, populaţia rezidentă în Italia era de 60.244.639 de persoane, cu aproape 189.000 mai puţin decât la începutul anului. Faţă de aceeaşi dată din 2014, ea s-a redus cu 551.000 persoane, confirmând menţinerea scăderii demografice care a caracterizat aceşti ultimi cinci ani”, informează Institutul Național de Statistică din Italia care a anunțat un ”nou record negativ de nașteri”, după cel din 2018: doar 420.170, cu circa 19.000 mai puţine în interval de un an.

Instat atrage atenția că în 2019 numărul deceselor l-a depășit cu 214.000 pe cel al nou-născuților. Astfel, populația Italiei prezintă o ”îmbătrânire demografică accentuată”.

 Conform statisticilor, Italia găzduieşte pe teritoriul său cetăţeni de 194 de naţionalităţi, dintre care 50 cu cel puţin 10.000 de rezidenţi.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul britanic la București Andrew Noble. Cooperarea militară dintre România și Marea Britanie, în plan bilateral și aliat, pe agenda discuțiilor

Published

on

©MApN

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit la București, Andrew Noble, în cadrul căreia au discutat despre cooperare între cele două țări, atât din perspectivă bilaterală, în plan aliat, cât și în contextul crizei sanitare.

Potrivit unui comunicat al MApN, în timpul ”convorbirilor a fost evidenţiată importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi liniile de cooperare în domeniul apărării ca elemente esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre şi a regiunii din care România face parte, în actualul context de limitări generate de pandemia COVID-19”.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au apreciat nivelul discuţiilor, exprimându-și totodată disponibilitatea continuării consultărilor pe teme de interes comun pentru ambele părţi.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat în luna mai a acestui an că România și Regatul Unit se află în etapa de negociere a unui document privind Parteneriatul Strategic bilateral. “Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit”, a spus șeful diplomației române într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Mesajul ministrului de externe venea în urma anunțului făcut de președintele Klaus Iohannis, care preciza în luna ianuarie, în cadrul alocuțiunii sale anuale în fața reprezentanților misiunilor diplomatice acreditați la București, că România lucrează la modernizarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit, un mesaj reluat de șeful statului, dar și de Bogdan Aurescu în ziua producerii Brexitului, și anume la 31 ianuarie 2020.

Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie este caracterizată de relaţii apropiate de cooperare în plan internaţional. În iunie 2003 cele două ţări au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, prin adoptarea unui document intitulat ”Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending