Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare, după ce capacitatea de producție a fost diminuată recent din cauza lucrărilor la nivel tehnic pentru creșterea acesteia, relatează agenţia EFE, preluat de Agerpres. 

„Începând de săptămâna viitoare, livrările continuă conform planului”, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt pentru sănătate al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker.

Pfizer/BioNTech a anunţat săptămâna trecută că diminuează temporar cantitatea de vaccin livrată statelor UE, din cauza unor procese tehnice interne desfăşurate pentru creşterea capacităţii de producţie a vaccinului.

Compania farmaceutică a informat că vor exista întârzieri în livrările de vaccinuri pentru săptămâna curentă, dar acest lucru ar trebui să se regleze în săptămâna următoare deoarece, în pofida problemelor, Pfizer s-a angajat faţă de Bruxelles să livreze în luna martie dozele convenite iniţial, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului European.

Comisia Europeană a încheiat un contract cu Pfizer/BioNTech pentru furnizarea a 200 milioane de doze de vaccin, cu posibilitatea achiziționării a încă 100 milioane de doze suplimentare. Totuși, Keersmaecker a precizat că deşi contractul este încheiat de Comisia Europeană în numele statelor membre ale UE, acestea din urmă sunt cele care gestionează direct cu compania farmaceutică livrările, întrucât guvernele sunt cele care îşi cunosc nevoile specifice.

Amintim că, la 8 ianuarie, Executivul European a propus statelor membre ale UE să achiziționeze 200 de milioane de doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19 produs de alianța farmaceutică germano-americană, cu opțiunea de a achiziționa încă 100 de milioane de doze.

Aceasta ar permite UE să cumpere până la 600 de milioane de doze din acest vaccin, care este utilizat deja în întreaga UE.

Dozele suplimentare vor fi livrate începând cu al doilea trimestru al anului 2021. 

UE a achiziționat un vast portofoliu de vaccinuri produse cu diferite tehnologii, asigurând până la 2,3 miliarde de doze din cele mai promițătoare vaccinuri potențiale, atât pentru Europa, cât și pentru țările învecinate.

Pe lângă vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, un al doilea vaccin, produs de Moderna, a fost autorizat la 6 ianuarie 2021. Se preconizează că, în curând, vor fi autorizate și alte vaccinuri.

Acest portofoliu de vaccinuri ar permite UE nu numai să acopere necesitățile întregii sale populații, ci și să furnizeze vaccinuri țărilor învecinate.

Comisia Europeană salută acordul privind sprijinul financiar suplimentar destinat celor mai defavorizate persoane în cadrul REACT-EU, potrivit unui comunicat. 

Parlamentul European a votat miercuri, 2o ianuarie, acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare. Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19, care a exacerbat provocările existente și a pus în pericol furnizarea serviciilor sociale și a asistenței de bază, de exemplu din cauza scăderii finanțării și a deficitului de personal.

FEAD aduce o schimbare reală pe teren: de exemplu, acesta a sprijinit furnizarea de pachete alimentare celor mai vulnerabile persoane, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, în timpul pandemiei de COVID-19 în Bulgaria. În Franța, fiecare a patra masă oferită de Restos du Cœur este finanțată de UE. În Portugalia, proiectul Casa de Misericordia din Lisabona, susținut de FEAD, sprijină lunar 1 200 de familii, oferindu-le pachete alimentare și măsuri de sprijin însoțitoare. FEAD finanțează, de asemenea, un program care oferă informații sanitare și sociale unui număr de 1 700 de cetățeni români deosebit de vulnerabili (inclusiv persoane fără adăpost și șomeri) care locuiesc temporar în Suedia.

„Trebuie să dăm dovadă de solidaritate față de persoanele care se confruntă cu sărăcia și cu excluziunea socială din cauza acestei crize și care au nevoie urgentă de asistență. Salut acest acord, care le va permite statelor membre să direcționeze măsurile de sprijin către cei care au cea mai mare nevoie de ele prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Nu suntem cu toții egali în fața acestei pandemii, iar persoanele cele mai vulnerabile au mai mult de suferit. Acest acord este un semn clar că Uniunea Europeană continuă să fie alături de persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

În aprilie 2020, Comisia modificase deja Regulamentul FEAD în cadrul pachetului Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII+). Acest lucru a făcut posibilă furnizarea în condiții de siguranță a ajutorului alimentar și a asistenței materiale de bază, prin utilizarea bonurilor valorice și furnizarea echipamentelor de protecție precum măștile, mănușile și gelul hidroalcoolic pentru voluntari. Noul acord garantează posibilitatea injectării unor resurse suplimentare în fond.

Acordul politic referitor la modificarea FEAD a fost aprobat de Parlamentul European. În ceea ce privește Consiliul UE, acordul politic a fost confirmat de statele membre în cadrul Coreper și așteaptă acum aprobarea finală de către Consiliu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

I congratulate President @JoeBiden on his #InaugurationDay. A strong #NATO is good for both North America & Europe, as none of us can tackle the challenges we face alone. Today is the start of a new chapter & I look forward to our close cooperation! https://t.co/cUB90k7XaW

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 20, 2021

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

I wish President @JoeBiden & Vice President @KamalaHarris my very best, as they strive to heal their country & lead the American people out of the pandemic.

It’s time to bring back conviction & common sense and rejuvenate our EU-US relationship. 🇪🇺🇺🇸#Inauguration2021 pic.twitter.com/ZiINGvGgtk

— Charles Michel (@eucopresident) January 20, 2021

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

Congratulations to President Biden and Vice President Harris! The world needs a strong relationship between Europe and the United States.

We look forward to working together for democracy and the common good. #InaugurationDay pic.twitter.com/ggjW6dJEBn

— David Sassoli (@EP_President) January 20, 2021

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Congratulations @JoeBiden on being sworn in as President of the United States and @KamalaHarris – the first woman Vice-President of the US!

Thank you for the inspiring inaugural address and for the offer to cooperate.

Europe is ready for a fresh start.#InaugurationDay pic.twitter.com/Re7vaoUlHS

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2021

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.