Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Secretarul de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene din Republica Moldova, Gheorghe Leucă, a purtat luni consultări politice cu reprezentanții NATO în cadrul unei reuniuni a Comitetului Reprezentanților Permanenți adjuncți pe lângă NATO, având o întrevedere și cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Potrivit unui comunicat al MAEIE, demnitarul moldovean a prezentat progresele în implementarea Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) pentru anii 2017-2019 și a informat despre prioritățile autorităților de la Chișinău în cooperarea cu NATO în contextul IPAP pentru perioada 2020-2022.

Oficialul a mulțumit statelor membre NATO pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în procesul de reformare a sectorului de securitate și apărare, inclusiv prin aprobarea unui Pachet de asistență pentru consolidarea capacităților de apărare, oferirea programelor de instruire pentru experții naționali, contribuția la consolidarea capacităților instituționale, implementarea proiectelor în domenii precum: cooperarea științifică, securitatea ecologică, combaterea amenințărilor cibernetice, telemedicina, medicina militară, etc.

De asemenea, secretarul de stat Gheorghe Leuca a ținut să sublinieze interesul autorităților moldovenești de a utiliza plenar cadrul de cooperare oferit de mecanismul Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) pentru stabilirea domeniilor prioritare de interacțiune cu Alianța pe perioada 2020-2022.

La întrevederea cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, oficialul moldovean a reiterat interesul autorităților de la Chișinău pentru continuarea dialogului politic și cooperării practice cu Alianța Nord-Atlantică, a subliniat angajamentul pentru implementarea Pachetului de asistență pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Republicii Moldova, realizarea proiectelor în cadrul Programului Știință pentru Pace și Securitate, promovarea  eforturilor de diplomație publică și cooperarea în combaterea noilor amenințări la adresa securității.

La rândul său, oficialul NATO a reconfirmat sprijinul Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova, fiind subliniată susținerea organizației pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul de neutralitate a țării. Mircea Geoană a apreciat contribuția Republicii Moldova la consolidarea securității regionale prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR si a exprimat disponibilitatea Alianței de a sprijini în continuare Republica Moldova prin asistența necesară, în conformitate cu solicitările autorităților de la Chișinău și expertiza Alianței.

Agenda secretarului de stat a mai inclus întrevederi cu adjuncții secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, Antonio Missiroli, și diplomație publică, Tacan Ildem, în cadrul cărora a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea priorităților pe agenda Republica Moldova – NATO, fiind reconfirmat interesul părților de a continua cooperarea în combaterea riscurilor de securitate emergente și promovării eforturilor de diplomație publică în vederea informării obiective privind specificul cooperării Republica Moldova – NATO.

Republica Moldova și Ungaria au semnat două memorandumuri, unul în sectorul cooperării diplomatice și altul în domeniul educației, în cadrul vizitei pe care ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto o efectuează marți la Chișinău. Cu acest prilej, șeful diplomației de la Budapesta a spus că doi diplomați maghiari vor fi delegați la Chișinău pentru acordarea asistenței și expertizei pe dimensiunea integrării europene și a afirmat că Republica Moldova nu va auzi niciodată din partea Ungariei ceva care ”să sune a învățătură de minte”. Vizita lui Szijjarto la Chișinău are loc cu o zi înaintea prezentării a unui nou plan și metodologii ale Comisiei Europene privind extinderea Uniunii Europene, document ce va fi lansat public miercuri de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, fostul ambasador al Ungariei la UE.