Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premiul Nobel pentru Pace 2018 a fost acordat lui Denis Mukwege şi Nadiei Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

Published

on

Denis Mukwege şi Nadia Murad au primit premiul Nobel pentru Pace pe anul 2018, a anunţat Comitetul Nobel Norvegian, instituţia care acordă prestigioasa distincţie.

Foto: Nobel

Comitetul Nobel Norvegian a acordat distincţia doctorului Denis Mukwege (Republica Democratică Congo) şi Nadiei Murad (Irak) pentru “eforturile de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi în conflicte armate”.

„Ambii laureaţi au adus o contribuţie crucială la concentrarea atenţiei şi combaterea unor astfel de crime de război. Denis Mukwege este ajutorul care şi-a devotat viaţa apărării acestor victime. Nadia Murad este martora care vorbeşte despre abuzurile comise împotriva ei şi a altora. În felul său, fiecare a ajutat la oferirea unei mai mari vizibilităţi violenţei sexuale în perioade de război, pentru ca autorii să poate fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor”, se mai afirmă în comunicatul instituţiei.

Mukwege, de profesie medic, a petrecut o mare parte din viaţa sa de adult ajutând victimele de violenţă sexuală în Republica Democratică Congo. De la înfiinţarea Spitalului Panzi în 2008, în Bukavu, Mukwege şi personalul său au tratat mii de pacienţi care au fost victimele abuzului sexual. Multe dintre aceste abuzuri au fost comise în războiul civil care a curmat vieţile a mai mult de şase milioane de congolezi.

Nadia Murad este o supraviețuitoare ale sclaviei sexuale la care au fost supuse de organizația Statul Islamic (ISIL) și a devenit reprezentantă a femeilor afectate de campania de violențe sexuale desfășurată de ISIL. Nadia Murad – alături de prietena sa Lamia Haji Bachar, a câștigat în 2016 Premiul Saharov al Parlamentului European (PE). 

În noiembrie 2014, Murad a reușit să fugă cu ajutorul unei familii din vecini, care a scos-o pe ascuns din zona controlată de ISIL, permițându-i să ajungă într-o tabără de refugiați din nordul Irakului și, ulterior, în Germania. Un an mai târziu, în decembrie 2015, Murad a luat cuvântul în cadrul primei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU dedicate traficului de ființe umane, cu un discurs emoționant în care și-a descris experiența. În septembrie 2016, a devenit prima ambasadoare a bunăvoinței a Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) pentru demnitatea supraviețuitorilor traficului cu ființe umane, iar de atunci participă la inițiative mondiale și locale de sensibilizare cu privire la situația critică a nenumăratelor victime ale traficului de ființe umane. În octombrie 2016, Consiliul Europei i-a decernat Premiul Václav Havel pentru drepturile omului.

 

Citiți și:  Nadia Murad Basee și Lamiya Aji Bashar, supraviețuitoare ale sclaviei sexuale la care au fost supuse de ISIS, câștigătoare ale Premiului Saharov 2016

 

 

.

NATO

NATO: Jens Stoltenberg a desemnat zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO/ Flickr

Zece personalități din zece state membre ale NATO vor face parte dintr-un comitet care va reflecta asupra îmbunătăţirii procesului politic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conformitate cu decizia șefilor de stat și de guvern aliați luată la Summitul de la Londra din decembrie 2019

Comitetul “va propune recomandări vizând întărirea unităţii Alianţei, intensificarea consultării şi coordonării politice între aliaţi şi consolidarea rolului politic al NATO”, a precizat Jens Stoltenberg într-un comunicat.

Cele zece personalităţi sunt Greta Bossenmaier (fost consilier pentru securitate națională al prim-ministrului, Canada), Anja Dalgaard-Nielsen (fost director executiv al Serviciului de Intelligence și Securitate Danemarca), Hubert Vedrine (fost ministru de externe, Franţa), Thomas de Maiziere (fost ministru al apărării și de interne, Germania), Marta Dassu (fost ministru adjunct de externe, Italia), Herna Verhagen (CEO PostNL, Olanda), Anna Fotyga (membru al Parlamentului European, Polonia), Tacan Ildem (asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică, Turcia), John Bew (membru al corpului de elită de consilieri care formulează politici publice pentru biroul prim-ministrului, Regatul Unit) şi Wess Mitchell (fost asistent al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, SUA), se menţionează în comunicat.

“Componenţa grupului însărcinat cu consilierea secretarului general în legătură cu acest proces de reflecţie ţine cont de echilibrul între sexe, experienţa pertinentă şi repartizarea geografică a aliaţilor”, a explicat Stoltenberg.

“Grupul va angaja dialogul cu capitalele statelor aliate şi cu Consiliul Nord-Atlantic, organul de decizie al NATO, precum şi cu alte părţi interesate”, se mai arată în comunicat.

Cei 29 de lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să prezinte o propunere și să coordoneze un proces de reflecție privind viitorul Alianței Nord-Atlantice cu scopul consolidării dimensiunii politice a NATO.

Reuniți la Londra pentru a marca cei 70 de ani de la înființarea Alianței, însă pe fondul tensiunilor generate de afirmațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, țările aliate au luat în considerare ”mediul strategic aflat în plină evoluție” și l-au invitat pe secretarul general să prezinte miniștrilor afacerilor externe o propunere privind viitorul Alianței.

Miniștrii afacerilor externe din țările NATO se vor reuni joi, printr-o videoconferință securizată pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional avertizează: Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus

Published

on

Fondul Monetar Internațional a atenționat luni că Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual”, a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

În ceea ce privește zona euro, Thomsen a precizat că relaxarea normelor fiscale și sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană și Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic pentru a contracara efectele pandemiei de coronavirus. ”Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată”, a menționat Poul Thomsen.

Acesta a dezvăluit că Fondul Monetar Internațional este preocupat cu precădere de micile state din afara Uniunii Europene care au solicita sprijin din partea FMI. ”Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI”, a spus Poul Thomsen.

”Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI”, a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Avertismentele directorului FMI pentru Europa vin în completarea celor menționate de Kristalina Georgieva, care a atenționat săptămân trecută că pandemia de coronavirus va provoca o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai rea decât cea înregistrală în timpul crizei financiare din 2008-2009.

”Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal”, a declarat şeful FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G20 (cele mai puternice ţări ale lumii), care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

De altfel, acest ton la unison manifestat de miniștrii de Finanțe ai G20, ecou al intențiilor liderilor primelor 20 de economii mondiale, a fost transpus ulterior într-o declarație comună convenită de aceștia din urmă în cadrul summit de urgență, convocat de Arabia Saudită, care deține în prezent președinția rotativă.

Șefi de stat precum președintele american Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Angela Merkel și-au asumat să facă ”tot ce este nevoie” în fața noului coronavirus și au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economia globală.

La nivel european, Bruxelles-ul a adoptat mai multe măsuri menite să vină în sprijinul țărilor membre.

Astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suspendat temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițându-le acestora, în același timp, să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus.

În plus, Comisia Europeană, a lansat un pachet financiar de 37 de miliarde de euro, intitulat Inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, menit să cntribuie la combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost modificat pentru a include, pe lângă catastrofele naturale, și situațiile de urgență de sănătate publică

Adoptate prin procedură de urgență de Parlamentul European și primind udă verde din partea statelor membre, documentele vor intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Între timp, miniștrii de Finanțe din zona euro vor prezenta la 7 aprilie instrumentele financiare menite să vină în sprijinul economiei, după cum au cerut șefii de stat sau de guvern în urma summitului Consiliului European de săptămâna trecută.

În același timp, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Continue Reading

NATO

NATO și SUA cer coordonare transatlantică împotriva propagandei ruse și chineze privind coronavirusul

Published

on

Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au discutat luni, telefonic, despre coordonarea eforturilor aliate în combaterea dezinformărilor și propagandei venite dinspre Rusia și China în privința pandemiei cu noul coronavirus.

Cei doi oficiali au vorbit despre cooperarea transatlantică în contextul în care miniștrii de externe din țările aliate se vor reuni joi, prin intermediul unei videoconferințe securizate, în locul tradiționalei ministeriale care ar fi trebuit să aibă loc la sediul Alianței. Reuniunea va fi consacrată consecinţelor economice ale pandemiei asupra bugetelor pentru apărare ale aliaţilor şi ultimelor evoluţii pentru misiunile NATO în Afganistan şi Irak.

Secretarul de stat al SUA a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru NATO și a subliniat importanța unității transatlantice, se arată într-un comunicat de presă emis de Departamentul de Stat al SUA.

Cei doi oficiali “au discutat despre modul în care NATO își coordonează răspunsurile Alianței față de pandemia cu COVID-19, dar și despre importanța eforturilor depuse împotriva acțiunilor de răspândire a dezinformării și a propagandei legate de virus, desfășurate de China și Rusia”, arată sursa citată.

Discuțiile dintre Pompeo și Stoltenberg au vizat și situația din Afganistan, respectiv nevoia ca liderii de la Kabul să formeze un guvern care să permită securitatea și stabilitatea țării.

Și președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze. De asemenea, la începutul săptămânii trecute, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Pe de altă parte, în cursul unei reuniuni virtuale a miniștrilor de externe din țările G7, Mike Pompeo a eșuat în a-i convinge pe omologii săi să atribuie coronavirusului denumirea de “virusul Wuhan”.

În prezent, Statele Unite și Italia sunt cele mai afectate țări de pe mapamond de pandemie, având cele mai multe cazuri confirmate cu virusul SARS-CoV-2. SUA înregistrează peste 160.000 de cazuri și 3.100 de decese, iar Italia peste 101.000 de cazuri și peste 11.500 de decese, un record negativ. Cele două sunt urmate de Spania, cu peste 88.000 de cazuri și peste 7.700 de cazuri.

Pandemia cu noul coronavirus, izbucnită în luna decembrie a anului trecut în regiune Wuhan din China, și-a mutat treptat epicentrul către Europa și apoi către Statele Unite. China, care se află pe o curbă descedentă, continuă să se mențină la cele 81.000 de cazuri raportate și 3.300 de decese.

Următoarele țări cele mai afectate sunt Germania (peste 66.000 de cazuri și peste 600 de decese) și Franța (peste 44.000 de cazuri și peste 3.000 de decese).

La nivel mondial sunt peste 785.000 de cazuri și peste 37.000 de morți.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending