Președintele Klaus Iohannis a decis luni să îi acorde jucătoarei de tenis Simona Halep, câștigătoarea turneului de mare șlem de la Wimbledon, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

”Ca urmare a performanței extraordinare obținute la Turneul de Tenis de la Wimbledon, precum și în semn de recunoaștere și apreciere pentru întreaga activitate, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis acordarea celei mai înalte distincții a statului român, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, sportivei Simona Halep”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

”Prin dăruirea, devotamentul și profesionalismul său, demonstrate atât pe terenul de tenis, cât și în afara sa, Simona Halep a promovat numele țării noastre în întreaga lume. Simona Halep este un model pentru tânăra generație, iar implicarea sa în popularizarea tenisului în rândul copiilor reprezintă un uriaș câștig pentru sportul românesc”, mai menționează sursa citată.

Simona Halep va fi decorată și de Patriarhia Română, care a decis să îi acorde Ordinul „Crucea Patriarhală” pentru mireni, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române.

Citiți și Klaus Iohannis o felicită pe Simona Halep după victoria istorică de la Wimbledon: O victorie excepțională pentru tenisul românesc, pentru România!

Jucătoarea de tenis Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, după ce joi devenise prima sportivă a sportului alb din țara noastră care s-a calificat în finala acestui turneu considerat ”templul tenisului mondial”.

Pe iarba londoneză, Halep a învins-o pe Serena Williams în două seturi, cu scorul de 6-2 și 6-2, câștigând al doilea său turneu de mare șlem din carieră, iar momentul a fost relatat pe larg de presa internațională.

Jucătoarea de tenis Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, după ce joi devenise prima sportivă a sportului alb din țara noastră care s-a calificat în finala acestui turneu considerat ”templul tenisului mondial”.

Pe iarba londoneză, Halep a învins-o pe Serena Williams în două seturi, cu scorul de 6-2 și 6-2.

Victoria Simonei Halep este cu atât mai importantă cu cât scorul general în întâlnirile directe cu Serena Williams era de 9-1 în favoarea americancei, acum 9-2.

Adjudecarea turneului de la Wimbledon îi aduce lui Halep în palmares al doilea turneu de mare șlem în carieră după victoria de la Roland Garros din 2018.

În total, Simona Halep a jucat până acum în cariera sa cinci finale de mare șlem, pierzând trei la Roland Garros (în 2014 și 2017) și la Australian Open (în 2018).

Simona Halep, locul 7 WTA şi cap de serie numărul 7, s-a calificat pentru prima dată în finala turneului de la Wimbledon, după ce a învins-o, joi, cu scorul de 6-1, 6-3, în 72 de minute, pe jucătoarea ucraineană Elina Svitolina, o mai veche adversară, numărul 8 mondial şi cap de serie numărul 8. 

Institutul Sportiv Român (ISR) anunţă, într-un comunicat de presă, că România se află pe locul 2 în privinţa sedentarismului conform celui mai recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeană.

Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul românilor care nu fac sport a crescut faţă de anul 2013, ţara noastră ocupând locul doi la nivel european din perspectiva sedentarismului, lucru care favorizează apariţia unor patologii precum bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat. Mai mult, inactivitatea fizică este identificată, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ca fiind al patrulea factor de risc principal pentru mortalitatea globală.

România nu stă foarte bine nici din prisma implicării în activităţi de voluntariat sportive. Aşadar, doar 2% din respondenţii la Eurobarometrul Comsiei Europene se implică în astfel de acţiuni, procentul fiind în scădere faţă de anul 2013, când au fost făcute măsurători similare. Acelaşi Eurobarometru mai notează că doar 2% din respondenţi sunt membrii unui club sportiv, 5% sunt membrii unui centru fitness, 1% sunt membrii unui club socio-cultural, 19% altul, 71% nu sunt membrii niciunui club.

“Aproape trei sferturi din români petrec cel puţin două ore şi jumătate pe zi stând jos, în faţa calculatorului sau în faţa televizorului. Datele se desprind din cel mai recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeană, care evidenţiază relaţia românilor cu activitatea fizică, o relaţie aproape inexistentă. Concret, în România, 51% din români nu se implică niciodată în activităţi fizice, în timp ce dintre respondenţii români la Eurobarometru susţin că nu au realizat nicio activitate fizică riguroasă în ultima săptămână. Activitatea fizica poate preveni bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul zaharat si chiar unele forme de cancer”, se arată în comunicatul ISR.

Preşedintele Institutului Sportiv Român, Adrian Socaciu, a declarat că politicienii şi guvernanţii trebuie să înţeleagă importanţa practicării sportului în societate.

“Eurobarometrul Comisiei Europene evidenţiază că, la ora actuală, faţă de anul 2013, numărul persoanelor care se implică în activităţi fizice pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea a scăzut cu 12%. Din punctul meu de vedere, guvernanţii şi politicienii vor continua să considere sportul o chestiune minoră, dacă nu vor înţelege funcţiile şi importanţa practicării acestuia în cadrul societăţii, aşa cum este ea acum”, a spus Socaciu.

“Ceea ce lipseşte este un parteneriat real între trei domenii esenţiale pentru sănătatea populaţiei: sportul, sănătatea şi educaţia”, a afirmat Adrian Socaciu, care a adăugat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani să cumuleze zilnic cel puţin 60 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată.

Medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a declarat la rândul său: “Activitatea fizică este încă o valoare subapreciată în ecosistemul de sănătate din România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte beneficiile pe care mişcarea le aduce atât pentru prevenţia bolilor cronice, cât şi pentru managementul unor boli precum obezitatea şi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare sau unele tipuri de cancer. Centrul pentru Inovaţie în Medicină realizează împreună cu Institutul Sportiv Român un parteneriat pe cât de natural, pe atât de binevenit în peisajul autohton. Până acum, din păcate, sportul şi sănătatea s-au intersectat mult prea puţin, mult prea rar şi fără a avea continuitate şi o viziune comună de dezvoltare. Mizând pe prevenţie, România poate să consume cu mai mare eficienţă fondurile destinate programelor naţionale pentru bolile cronice, dar pentru aceasta trebuie să se dezvolte programe pilot adaptate la specificul cultural local care să arate, de exemplu, valoarea adusă de un program naţional de mers pe jos, în pas alert”. 

.