Connect with us

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, atrage atenția că varianta Delta ar putea întârzia deschiderea totală a economiei

Published

on

© European Union, 2019

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a precizat joi că ”impactul pandemiei este mai puţin dur”, dar varianta Delta ar putea să întârzie deschiderea totală a economiei, relatează agenţia EFE, citat de Agerpres.

Lagarde a punctat într-o conferință de presă după reuniunea Consiliului guvernatorilor, că economia zonei euro își revine, dar ritmul de îmbunătățire va depinde de modul în care evoluează pandemia.

”Faza de revenire în ceea ce priveşte recuperarea economică a zonei euro avansează în continuare. Se aşteaptă ca producţia să ajungă să depăşească nivelul anterior pandemiei până la finele anului”, a spus Lagarde.

”Cu peste 70% dintre adulţii europeni vaccinaţi, economia s-a deschis în mare măsură, permiţând consumatorilor să cheltuiască mai mult şi companiilor să îşi majoreze producţia”, potrivit președintei Băncii Centrale Europene.

Aceasta a atras atenția că ”propagarea la nivel mondial a variantei Delta va întârzia deschiderea totală a economiei”.

Lagarde a menţionat că, deşi previziunile privind inflaţia au fost revizuite în sus, ”inflaţia pe termen mediu se va situa mult sub nivelul ţintei de 2%”.

Consiliul guvernatorilor au avut joi o întrevedere în cadrul căreia au confirmat celelalte măsuri, respectiv nivelul ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, semnalele sale privind evoluția viitoare probabilă a acestora, achizițiile sale în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP), politicile sale de reinvestire și operațiunile sale de refinanțare pe termen mai lung, potrivit unui comunicat al Băncii Centrale Europene. 

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE

Rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, −0,50%.

În sprijinul țintei sale simetrice a inflației de 2% și în concordanță cu strategia sa de politică monetară, Consiliul guvernatorilor anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa că inflația atinge nivelul de 2% mult înainte de sfârșitul orizontului său de proiecție și de o manieră durabilă pentru restul orizontului de proiecție și va considera că progresele realizate la nivelul inflației de bază sunt suficient de avansate pentru a fi în concordanță cu stabilizarea inflației la nivelul de 2% pe termen mediu. Aceasta poate implica, de asemenea, o perioadă tranzitorie în care inflația se situează moderat deasupra țintei.

Programul de achiziționare de active (APP)

Achizițiile nete în cadrul APP vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor sale de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor intenționează să continue reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care va iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP)

Consiliul guvernatorilor va continua să efectueze achiziții nete de active în cadrul PEPP, cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită.

Pe baza evaluării comune a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației, Consiliul guvernatorilor consideră că pot fi menținute condiții favorabile de finanțare cu o reducere moderată, comparativ cu cele două trimestre precedente, a ritmului achizițiilor nete de active în cadrul PEPP.

Consiliul guvernatorilor va efectua achizițiile de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare.

Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului.

De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Președinta BCE, Christine Lagarde: Europa se confruntă cu riscul unei corecții dezordonate a pieței financiare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Riscul unei corecţii bruşte a pieţei financiare şi a celei imobiliare din Europa este ridicat, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters, citat de Agerpres

„Riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut în mod perceptibil de la începutul acestui an”, a afirmat Christine Lagarde, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), al cărui scop îl reprezintă monitorizarea sistemului financiar al Uniunii Europene, precum şi prevenirea şi reducerea riscurilor sistemice.

Ea a avertizat că deşi corecţia preţurilor activelor a fost ordonată până acum, riscul unei scăderi abrupte suplimentare a acestor preţuri rămâne sever. 

Separat, Lagarde a reafirmat în Parlamentul European planurile de majorare a dobânzii de două ori în această vară, în contextul creşterii costurilor de împrumut ale unor state din zona euro.

„Aceste decizii sprijină angajamentele precedente de a ajusta toate instrumentele noastre în cadrul mandatului nostru, încorporând flexibilitate, pentru a ne asigura că inflaţia se va stabiliza la ţinta noastră pe termen mediu, de 2%”, a declarat șefa BCE.

Declaraţia vine după ce luna aceasta Lagarde a dat asigurări că Banca Centrală Europeană va ajuta actualele sale instrumente sau va implementa altele noi dacă va fi necesar, pentru a evita fragmentarea pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale din zona euro, în condiţiile în care începe înăsprirea politicii monetare.

Costurile de împrumut au avut evoluţii diferite în ultimele săptămâni, au sporit diferenţele între Germania şi statele puternic îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia, pieţele analizând efectele retragerii de către BCE a măsurilor de stimulare.

„Dacă va fi necesar, aşa cum am demonstrat semnificativ în trecut, vom implementa fie actualele instrumente, fie altele noi, care vor fi făcute disponibile. Dar ne-am angajat la o transmitere adecvată a politicii noastre monetare şi, ca rezultat, fragmentarea va fi evitată”, a declarat Lagarde.

Președintele Consiliului European Charles Michel a subliniat, în tradiționala scrisoare pe care gazda summiturilor europene a trimis-o celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înainte de reuniunea Consiliului European de vară, că situația actuală necesită o discuție aprofundată  privind moneda euro.

„În prezența președintei Băncii Centrale Europene și a președintelui Eurogrupului va trebui să stabilim cum dorim să avansăm în ceea ce privește Uniunea bancară și Uniunea piețelor de capital”, a transmis Charles Michel. 

Banca Centrală Europeană a anunţat în 9 iunie că va încheia la 1 iulie achiziţiile de active în cadrul programului APP (asset purchase programme), introdus în 2014, pentru stimularea zonei euro şi evitarea unei potenţiale deflaţii. Acest program a ajutat la menţinerea costurilor scăzute de împrumut în statele puternic îndatorate din zona euro.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Bulgaria va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024, confirmă Guvernul de la Sofia

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024, aşa cum a decis precedentul Guvern, au confirmat vicepremierul şi ministru de Finanţe, Assen Vassilev, şi ministrul Inovării, Daniel Lorer, transmite Novinite.

Planul pentru aderarea la zona euro rămâne acelaşi cu cel anunţat de Banca Naţională a Bulgariei şi Ministerul de Finanţe, în iunie 2021. El permite adoptarea euro imediat, fără o perioadă de tranziţie

“Există două sau trei termene limită în acest plan, dar nimic nu s-a schimbat din 30 iunie 2021. Toţi cetăţenii, nu doar parlamentarii, au la dispoziţie aproape un an să se familiarizeze cu planul”, a declarat Asen Vassilev, citat de Agerpres.

“În general, mesajul nostru politic este că data de 1 ianuarie 2024 este sprijinită de toată lumea, la partea tehnică lucrează Ministerul de Finanţe şi toţi factorii implicaţi”, a afirmat şi Daniel Lorer, care le-a cerut politicienilor să se grăbească să adopte planul final, după pregătirea analizei necesare.

Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.

Cu una din cele mai mici datorii din UE, Bulgaria îndeplineşte criteriile nominale pentru aderarea la moneda unică, exceptându-l pe cel privind inflaţia, care este în creştere în urma exploziei preţurilor la energie.

Însă, pentru a-şi putea atinge obiectivul de aderare la zona euro, Bulgaria trebuie să convingă restul statelor membre că este serioasă cu privire la combaterea corupţiei şi de asemenea să îi convingă pe bulgari că trecerea la euro nu va conduce la preţuri mai mari.

Citiți și Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Citiți și Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Președinta BCE susține că inflația din zona euro își va înceta avansul: Prețurile la alimente și energie ar trebui să se stabilizeze

Published

on

© Christine Lagarde/ Facebook

Preţurile la alimente şi energie în zona euro ar trebui să înceteze să mai crească, ceea ce va ajuta zona euro să evite o combinaţie între stagnarea creşterii economice şi inflație ridicată, un scenariu negativ denumit stagflaţie de către economişti, a declarat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Reuters, citat de Agerpres

În paralel, datele oficiale publicate miercuri arată că inflaţia în Spania a urcat la 9,8% în luna martie, cel mai ridicat nivel de după luna mai 1985, în timp ce datele regionale colectate din cinci landuri sugerează că Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat o inflaţie de peste 7% în luna martie.

Christine Lagarde a apreciat că perspectivele inflaţiei sunt “fluide”, deoarece războiul care se desfăşoară în Ucraina îi forţează pe economişti să îşi revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Președinta BCE a adăugat că se aşteaptă ca preţurile la energie şi alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

„Ştim că veţi vedea o inflaţie mai mare în acest an, nu există nicio îndoială în această privinţă. Dar vedem, de asemenea, că unii dintre factorii care alimentează inflaţia în prezent, energia şi alimentele, vor rămâne la un nivel ridicat. Dar nu prognozăm că vor continua să crească din ce în ce mai mult”, a precizat Christine Lagarde.

Citiți și: Instituțiile financiare internaționale avertizează: Economia globală va resimți efectele crizei din Ucraina prin încetinirea creșterii, întreruperi ale comerțului și o inflație mai accentuată

Președinta BCE a recunoscut că zona euro se confruntă cu o creştere economică mai lentă şi cu o inflaţie mai mare, dar crede în continuare că poate fi evitată “stagflaţia”, pe care a definit-o ca fiind “o recesiune a economiei pe o bază durabilă şi o inflaţie ridicată şi care continuă să crească”.

Reamintim că săptămâna trecută Christine Lagarde a anunțat că Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA vor ieși din sincronizare în viitorul apropiat, războiul din Ucraina având efecte foarte diferite asupra economiilor din zona lor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA3 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO7 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G77 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G78 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO7 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO8 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending