Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024, aşa cum a decis precedentul Guvern, au confirmat vicepremierul şi ministru de Finanţe, Assen Vassilev, şi ministrul Inovării, Daniel Lorer, transmite Novinite.

Planul pentru aderarea la zona euro rămâne acelaşi cu cel anunţat de Banca Naţională a Bulgariei şi Ministerul de Finanţe, în iunie 2021. El permite adoptarea euro imediat, fără o perioadă de tranziţie

“Există două sau trei termene limită în acest plan, dar nimic nu s-a schimbat din 30 iunie 2021. Toţi cetăţenii, nu doar parlamentarii, au la dispoziţie aproape un an să se familiarizeze cu planul”, a declarat Asen Vassilev, citat de Agerpres.

“În general, mesajul nostru politic este că data de 1 ianuarie 2024 este sprijinită de toată lumea, la partea tehnică lucrează Ministerul de Finanţe şi toţi factorii implicaţi”, a afirmat şi Daniel Lorer, care le-a cerut politicienilor să se grăbească să adopte planul final, după pregătirea analizei necesare.

Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.

Cu una din cele mai mici datorii din UE, Bulgaria îndeplineşte criteriile nominale pentru aderarea la moneda unică, exceptându-l pe cel privind inflaţia, care este în creştere în urma exploziei preţurilor la energie.

Însă, pentru a-şi putea atinge obiectivul de aderare la zona euro, Bulgaria trebuie să convingă restul statelor membre că este serioasă cu privire la combaterea corupţiei şi de asemenea să îi convingă pe bulgari că trecerea la euro nu va conduce la preţuri mai mari.

Citiți și Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Citiți și Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Preţurile la alimente şi energie în zona euro ar trebui să înceteze să mai crească, ceea ce va ajuta zona euro să evite o combinaţie între stagnarea creşterii economice şi inflație ridicată, un scenariu negativ denumit stagflaţie de către economişti, a declarat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Reuters, citat de Agerpres. 

În paralel, datele oficiale publicate miercuri arată că inflaţia în Spania a urcat la 9,8% în luna martie, cel mai ridicat nivel de după luna mai 1985, în timp ce datele regionale colectate din cinci landuri sugerează că Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat o inflaţie de peste 7% în luna martie.

Christine Lagarde a apreciat că perspectivele inflaţiei sunt “fluide”, deoarece războiul care se desfăşoară în Ucraina îi forţează pe economişti să îşi revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Președinta BCE a adăugat că se aşteaptă ca preţurile la energie şi alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

„Ştim că veţi vedea o inflaţie mai mare în acest an, nu există nicio îndoială în această privinţă. Dar vedem, de asemenea, că unii dintre factorii care alimentează inflaţia în prezent, energia şi alimentele, vor rămâne la un nivel ridicat. Dar nu prognozăm că vor continua să crească din ce în ce mai mult”, a precizat Christine Lagarde.

Citiți și: Instituțiile financiare internaționale avertizează: Economia globală va resimți efectele crizei din Ucraina prin încetinirea creșterii, întreruperi ale comerțului și o inflație mai accentuată

Președinta BCE a recunoscut că zona euro se confruntă cu o creştere economică mai lentă şi cu o inflaţie mai mare, dar crede în continuare că poate fi evitată “stagflaţia”, pe care a definit-o ca fiind “o recesiune a economiei pe o bază durabilă şi o inflaţie ridicată şi care continuă să crească”.

Reamintim că săptămâna trecută Christine Lagarde a anunțat că Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA vor ieși din sincronizare în viitorul apropiat, războiul din Ucraina având efecte foarte diferite asupra economiilor din zona lor.

Creşterea preţurilor la energie ar putea forţa Banca Centrală Europeană (BCE) să oprească „examinarea” inflaţiei ridicate şi să acţioneze pentru a tempera creşterea preţurilor, în special dacă tranziţia ecologică se dovedeşte a fi inflaţionistă, a afirmat Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit unei estimări preliminare publicată vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 5% în decembrie, de la un nivel de 4,9% în noiembrie. Este un nivel-record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%.

Până în prezent, BCE nu a înăsprit politica monetară, argumentând că factorii care stau la baza acestei creşteri a preţurilor au caracter temporar.

„Tranziţia verde reprezintă un risc ridicat de inflaţie pe termen mediu. Creşterea preţurilor la energie ar putea necesita schimbarea politicii de expectativă”, a avertizat Schnabel.

Oficialul a adăugat că există două scenarii în care BCE ar trebui să-şi modifice politica. În primul scenariu, Banca va acţiona dacă preţurile ridicate la energie afectează alte sectoare ale economiei şi comportamentul de stabilire a preţurilor. „Până acum, totuşi, nu sunt indicii că avem efecte secundare extinse. Creşterile salariale şi solicitările sindicatelor rămân comparativ moderate”, a explicat reprezentanta BCE.

În al doilea scenariu, Banca Centrală Europeană va acţiona dacă traiectoria preţurilor energiei, afectate de taxele pe emisiile de dioxid de carbon şi tranziţia verde, ameninţă să împingă inflaţia de bază peste ţintă, a adaugat Schnabel.

Analiştii apreciază că majoritatea factorilor care au dus la majorarea inflaţiei sunt temporari, astfel încât în cele din urmă presiunile asupra preţurilor se vor atenua.

Citiți și: Oficial BCE: Presiunile inflaționiste din zona euro se vor reduce pe parcursul acestui an

Comisia Europeană estima, în previziunile economice de toamnă, că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023.