Riscul unei corecţii bruşte a pieţei financiare şi a celei imobiliare din Europa este ridicat, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters, citat de Agerpres. 

„Riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut în mod perceptibil de la începutul acestui an”, a afirmat Christine Lagarde, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), al cărui scop îl reprezintă monitorizarea sistemului financiar al Uniunii Europene, precum şi prevenirea şi reducerea riscurilor sistemice.

Ea a avertizat că deşi corecţia preţurilor activelor a fost ordonată până acum, riscul unei scăderi abrupte suplimentare a acestor preţuri rămâne sever. 

Separat, Lagarde a reafirmat în Parlamentul European planurile de majorare a dobânzii de două ori în această vară, în contextul creşterii costurilor de împrumut ale unor state din zona euro.

„Aceste decizii sprijină angajamentele precedente de a ajusta toate instrumentele noastre în cadrul mandatului nostru, încorporând flexibilitate, pentru a ne asigura că inflaţia se va stabiliza la ţinta noastră pe termen mediu, de 2%”, a declarat șefa BCE.

Declaraţia vine după ce luna aceasta Lagarde a dat asigurări că Banca Centrală Europeană va ajuta actualele sale instrumente sau va implementa altele noi dacă va fi necesar, pentru a evita fragmentarea pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale din zona euro, în condiţiile în care începe înăsprirea politicii monetare.

Costurile de împrumut au avut evoluţii diferite în ultimele săptămâni, au sporit diferenţele între Germania şi statele puternic îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia, pieţele analizând efectele retragerii de către BCE a măsurilor de stimulare.

„Dacă va fi necesar, aşa cum am demonstrat semnificativ în trecut, vom implementa fie actualele instrumente, fie altele noi, care vor fi făcute disponibile. Dar ne-am angajat la o transmitere adecvată a politicii noastre monetare şi, ca rezultat, fragmentarea va fi evitată”, a declarat Lagarde.

Președintele Consiliului European Charles Michel a subliniat, în tradiționala scrisoare pe care gazda summiturilor europene a trimis-o celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înainte de reuniunea Consiliului European de vară, că situația actuală necesită o discuție aprofundată  privind moneda euro.

„În prezența președintei Băncii Centrale Europene și a președintelui Eurogrupului va trebui să stabilim cum dorim să avansăm în ceea ce privește Uniunea bancară și Uniunea piețelor de capital”, a transmis Charles Michel. 

Banca Centrală Europeană a anunţat în 9 iunie că va încheia la 1 iulie achiziţiile de active în cadrul programului APP (asset purchase programme), introdus în 2014, pentru stimularea zonei euro şi evitarea unei potenţiale deflaţii. Acest program a ajutat la menţinerea costurilor scăzute de împrumut în statele puternic îndatorate din zona euro.

Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024, aşa cum a decis precedentul Guvern, au confirmat vicepremierul şi ministru de Finanţe, Assen Vassilev, şi ministrul Inovării, Daniel Lorer, transmite Novinite.

Planul pentru aderarea la zona euro rămâne acelaşi cu cel anunţat de Banca Naţională a Bulgariei şi Ministerul de Finanţe, în iunie 2021. El permite adoptarea euro imediat, fără o perioadă de tranziţie

“Există două sau trei termene limită în acest plan, dar nimic nu s-a schimbat din 30 iunie 2021. Toţi cetăţenii, nu doar parlamentarii, au la dispoziţie aproape un an să se familiarizeze cu planul”, a declarat Asen Vassilev, citat de Agerpres.

“În general, mesajul nostru politic este că data de 1 ianuarie 2024 este sprijinită de toată lumea, la partea tehnică lucrează Ministerul de Finanţe şi toţi factorii implicaţi”, a afirmat şi Daniel Lorer, care le-a cerut politicienilor să se grăbească să adopte planul final, după pregătirea analizei necesare.

Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.

Cu una din cele mai mici datorii din UE, Bulgaria îndeplineşte criteriile nominale pentru aderarea la moneda unică, exceptându-l pe cel privind inflaţia, care este în creştere în urma exploziei preţurilor la energie.

Însă, pentru a-şi putea atinge obiectivul de aderare la zona euro, Bulgaria trebuie să convingă restul statelor membre că este serioasă cu privire la combaterea corupţiei şi de asemenea să îi convingă pe bulgari că trecerea la euro nu va conduce la preţuri mai mari.

Citiți și Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Citiți și Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că cetăţenii din zona euro îngrijoraţi de creşterea preţurilor pot avea încredere că BCE va stabiliza inflaţia, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Înţelegem că majorarea preţurilor reprezintă un motiv de îngrijorare pentru mulţi oameni şi luăm foarte în serios aceste temeri. Oamenii trebuie să aibă încredere că angajamentele noastre privind stabilitatea preţurilor sunt ferme, un element esenţial pentru ancorarea fermă a aşteptărilor privind inflaţia şi pentru încrederea în moneda euro, a afirmat şefa BCE, la un eveniment dedicat începerii mandatului noului preşedinte al Bundsbank, Joachim Nagel.

Lagarde: We understand that rising prices are a concern for many people, and we take that concern very seriously. But people can trust that our commitment to price stability is unwavering.

Read the full remarks https://t.co/xeJ4Rxc1ZH

3/3

— European Central Bank (@ecb) January 11, 2022

Datele publicate săptămâna trecută de Eurostat arată că inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 5% în luna decembrie, mai mult decât dublu faţă de ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Preţurile la energie au crescut cu 26% în ritm anual în luna decembrie în zona euro şi au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din inflaţia record de 5% înregistrată luna trecută.

De asemenea, economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a reiterat vineri mesajul oficialilor BCE conform cărora factorii care stau la baza inflației din zona euro au caracter temporar, iar perioada cuprinsă între 2020 şi 2022 a făcut parte dintr-un „ciclu pandemic al inflaţiei” şi de aceea nu ar trebui comparată cu normalul istoric

Citiți și: Christine Lagarde, despre situația inflației din zona euro: BCE nu ar trebui să înăsprească politica monetară. Ar afecta și mai mult redresarea economică

Analiştii apreciază că majoritatea factorilor care au dus la majorarea inflaţiei sunt temporari, astfel încât în cele din urmă presiunile asupra preţurilor se vor atenua.

Comisia Europeană estima, în previziunile economice de toamnă, că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023.