Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns marți, 7 decembrie, miniștrii de finanțe din UE cu privire la actualizarea normelor actuale care reglementează cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru bunuri și servicii. Aceste noi norme vor oferi guvernelor mai multă flexibilitate în ceea ce privește cotele pe care le pot aplica și vor asigura egalitatea de tratament între statele membre ale UE. În același timp, legislația actualizată va alinia normele în materie de TVA la prioritățile comune ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea digitalizării și protecția sănătății publice. Parlamentul European trebuie consultat în prezent cu privire la textul final.

„Acordul unanim de astăzi privind modernizarea normelor care reglementează cotele TVA este o veste excelentă. Este rezultatul unor negocieri maraton care arată că, atunci când există voință, există o cale – o cale de urmat la nivel european. Statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate pentru a face în așa fel încât sistemele lor de TVA să reflecte opțiunile de politică naționale, asigurând în același timp coerența cu prioritățile europene comune: tranziția verde și cea digitală și, bineînțeles, protecția sănătății publice”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Normele actuale ale UE privind cotele TVA sunt vechi de aproape treizeci de ani și aveau nevoie urgentă de modernizare, având în vedere evoluția normelor generale în materie de TVA de-a lungul anilor. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus, în 2018, reformarea cotelor TVA.

Acordul încheiat astăzi va asigura alinierea deplină a normelor UE în materie de TVA la prioritățile politice comune ale UE. Anunțul de astăzi va aborda aceste aspecte prin: 

• Actualizarea listei de bunuri și servicii (anexa III la Directiva TVA) în cazul cărora toate statele membre pot aplica cote reduse de TVA. Printre noile produse și servicii adăugate pe listă se numără cele care protejează sănătatea publică, sunt benefice pentru mediu și sprijină tranziția digitală. Odată ce normele vor intra în vigoare, statele membre vor putea, de asemenea, să scutească pentru prima dată de TVA anumite bunuri și servicii incluse pe listă, considerate a acoperi nevoile de bază.
• Eliminarea, până în 2030, a posibilității ca statele membre să aplice cote reduse și scutiri în cazul bunurilor și al serviciilor considerate dăunătoare pentru mediu și pentru obiectivele UE în materie de schimbări climatice.
• Punerea la dispoziția tuturor țărilor a derogărilor și a scutirilor aplicabile în cazul unor bunuri și servicii specifice, în vigoare în prezent din motive istorice în anumite state membre, pentru a asigura egalitatea de tratament și pentru a evita denaturarea concurenței. Cu toate acestea, derogările existente care nu sunt justificate de alte obiective de politică publică decât cele care sprijină acțiunile UE în domeniul climei vor trebui să ia sfârșit până în 2032.

Noile norme prezentate  marți sunt susținute de un acord anterior care prevede trecerea la un sistem de TVA al UE în care TVA să fie plătită în statul membru al consumatorului, și nu în cel al furnizorului. Astfel, o mai mare diversitate a cotelor (astfel cum s-a convenit astăzi) ar fi mai puțin susceptibilă de a perturba funcționarea pieței unice sau de a crea denaturări ale concurenței. În același timp, se evită astfel, de asemenea, o proliferare a cotelor reduse care ar pune în pericol capacitatea statelor membre de a colecta venituri după pandemia de COVID-19.

În anii următori, statele membre vor trebui să își continue eforturile pentru a asigura o redresare durabilă în urma pandemiei de COVID-19 și să investească masiv în tranziția verde și în cea digitală. Protejarea veniturilor publice este deosebit de importantă în acest context. Acesta este motivul pentru care legislația actualizată specifică, de asemenea, nivelul minim al cotelor reduse, precum și numărul maxim de bunuri și servicii din anexa III în cazul cărora statele membre pot aplica aceste cote (a se vedea secțiunea Întrebări și răspunsuri pentru detalii complete). Cu toate acestea, statele membre vor putea, de asemenea, să aplice pentru prima dată o cotă redusă mai mică de 5 % sau să scutească de TVA un număr mic de articole de pe listă.

Normele actualizate vor fi transmise în prezent Parlamentului European pentru consultare cu privire la textul final până în martie 2022. Odată adoptată oficial de statele membre, legislația va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce va permite statelor membre să aplice noul sistem începând cu data respectivă.

Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene  pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ şi altor minorităţi, informează  Politico.eu.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania „#MeToo” și protestele „Black Lives Matter”.

Aceste schimbări vor pune Bruxelles-ul pe o traiectorie de coliziune cu guvernele de la Varșovia și Budapesta, unde în ultimii ani minorităţile au devenit ţinta presiunilor în creştere din partea autorităţilor, iar încercările UE de a impune măsuri de protecție juridică au fost întâmpinate cu obiecții ferme.

În ultimele decenii, s-a înregistrat o creştere bruscă în retorica şi infracţionalitatea bazate pe ură în Europa, se arată în proiectul comunicării pe care Comisia Europeană o va prezenta în această săptămână şi care indică o exacerbare a discursului urii în UE după începerea pandemiei de COVID-19.

Ura se deplasează în opinia majoritară, ţintind indivizi şi grupuri de oameni care împărtăşesc sau sunt percepute ca împărtăşind o caracteristică comună’, precum rasa, etnia, limba, religia, naţionalitatea, vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen sau orice alte caracteristici fundamentale, ori o combinaţie a acestor caracteristici,  mai menţionează textul.

Citiți și: Parlamentul European stabilește repere pentru o administrație mai incluzivă în ceea ce privește chestiunile legate de handicap, orientare sexuală și antirasism

În luna martie Comisia Europeană va prezenta o propunere privind combaterea violenţelor împotriva femeilor, online şi offline. În plus, blocul comunitar elaborează în prezent proiectul legii privind serviciile digitale (Digital Services Act), care va obliga platformele online să combată conţinutul ilegal.

Comisia doreşte astfel să extindă lista infracţiunilor pasibile de pedepse conform Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. Lista deja include infracţiuni legate de terorism, trafic de droguri, trafic de persoane, exploatare sexuală a femeilor şi copiilor şi corupţie.

În octombrie, Comisia Europeană a publicat rezultatele celei de-a șasea evaluări a Codului de conduită privind discursurile de incitare la ură din mediul online, care relevă o imagine mixtă, deoarece companiile IT au examinat 81% dintre notificări în termen de 24 de ore și au eliminat în medie 62,5% din conținutul semnalat.

Consiliul UE și Parlamentul European  au  declarat luni 2022 “Anul European al Tineretului” pentru a onora eforturile tinerilor de a depăşi decepţiile pe care le-au întâmpinat şi pe care le-a provocat criza COVID-19.

Tinerii au îndurat multe greutăţi în timpul pandemiei. Anul European al Tineretului va include conferințe, evenimente, cât și campanii de informare și promovare. Un coordonator național va monitoriza activitățile la nivelul fiecărei țări, se arată în comunicatul oficial. 

Programul, care a fost negociat de Parlamentul European şi de statele membre, urmează să fie aprobat oficial.

„Perioada pandemiei a fost deosebit de grea pentru tineri. Aceștia s-au confruntat cu închiderea școlilor, nu au putut, în multe cazuri, să își practice hobby-urile și au întâmpinat dificultăți în a-și vedea prietenii. Aceștia merită un An European care să îi pună în centrul atenției. Și merită să fie ascultați atunci când factorii de decizie ai UE își asumă sarcina de a elabora politicile europene”, a declarat Simona Kustec, ministrul sloven al educației. 

Consiliul a reușit să obțină un angajament din partea Comisiei Europene de a implica tinerii în punerea în aplicare a Anului European, împreună cu coordonatorii naționali.

Comisia Europeană a salutat acordul politic la care au ajuns luni seară Parlamentul European și Consiliul UE de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”. Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat în octombrie propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului. 

Comisia va coordona pe parcursul anului 2022 o serie de activități în strânsă legătură cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, organizațiile de tineret și tinerii înșiși. Inițiativele dezvoltate în cadrul Anului European al Tineretului vor fi sprijinite cu 8 milioane de euro de la Erasmus+ și de la Corpul european de solidaritate, suplimentul dedicat Anului European al Tineretului decis de autoritatea bugetară pentru 2022.

Alte programe și instrumente ale Uniunii vor contribui, de asemenea, în mod semnificativ la obiectivele și activitățile Anului European. Tinerii europeni vor beneficia de numeroase oportunități de a dobândi cunoștințe, aptitudini și competențe pentru dezvoltarea lor profesională și pentru a-și consolida angajamentul civic pentru a modela viitorul Europei.

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

De asemenea, von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Anul European al Tineretului va urmări patru obiective:

• Reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu accentul pus pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind în același timp modul în care tranziția ecologică și digitală și alte politici ale Uniunii oferă oportunități pentru tineri și pentru societate în general;
• Sprijinirea tinerilor prin intermediul activităților pentru tineret, în special a celor cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate, pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante și pentru a deveni cetățeni activi și implicați;
• Sprijinirea tinerilor pentru a dobândi o mai bună înțelegere și promovarea activă a diverselor oportunități disponibile, fie la nivelul UE, fie la nivel național, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică și profesională;
• Integrarea politicii pentru tineret în toate domeniile de politică relevante ale Uniunii, în conformitate cu Strategia UE pentru tineret 2019 – 2027, pentru a încuraja introducerea perspectivei tinerilor în procesul de elaborare a politicilor.