Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută propunerea Greciei de a introduce un certificat de vaccinare unic la nivelul UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat inițiativa anunțată că de prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, de a introduce un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 recunoscut la nivelul Uniunii Europene.

”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa.

”Orice se decide, dacă acordă prioritate sau acces la anumite bunuri, este o decizie politică și legală care ar trebui discutată la nivel european”, a declarat președinta Comisiei Europene în cadrul interviului mai sus amintit, prilejuit de vizita sa la Lisabona pentru a discuta cu premierul portughez, Antonio Costa, al cărui stat deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare în care a propus crearea acestui cetificat de vaccinare împotriva COVID-19, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Este lesne de explicat propunerea oficialului de la Atena. Grecia se bazează pe turism pentru o cincime din PIB.

Deși a gestionat bine primul val al pandemiei, o creștere a numărului de cazuri din octombrie a supus unei presiuni severe sistemul sanitar, slăbit în urma unei crize financiare ce s-a întins pe parcursul a unui deceniu.

În aceste condiții, autoritățile elene s-au văzut nevoite să impună un al doilea lockdown în noiembrie anul trecut, dar sunt pregătite să revitalizeze călătoriile înainte de sezonul de vară.

Propunerea Greciei a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, care a spuns că nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească săptămâna viitoarea la Bruxelles pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Recent, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Published

on

Majoritatea pro-europeană pe care Partidul Popular European (PPE), Socialiștii Europeni (S&D) și liberalii de la Renew Europe o vor putea păstra în următorul Parlament și creșterea influenței extremei drepte ar putea declanșa un consens neobișnuit de timpuriu și rapid asupra funcțiilor de top de la nivelul Uniunii Europene, respectiv poziția de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European, de președinte al Parlamentului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Dacă vă așteptați la luni întregi de dueluri, la acțiuni politice palpitante și la puterea de la Bruxelles care scoate cuțitele ascuțite pentru a-și asigura posturile de conducere din UE în urma alegerilor europene, s-ar putea să fiți dezamăgiți”, scrie Politico Europe, într-un material în care citează diplomați europeni.

Astfel, “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, scrie Politico Europe, numindu-i pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

O explicație succintă: Cum se derulează acest proces?

Numirea liderilor instituțiilor Uniunii Europene este un proces care se desfășoară după reguli stabilite de Tratatul Uniunii Europene și criterii stabilite de liderii statelor membre. Consiliul European, fieful celor 27 de șefi de state sau de guverne, este instituția care decide cine vor fi președintele Consiliului European (doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii), Înaltul Reprezentant (cinci ani) și președintele Comisiei Europene (cinci ani). Deținătorul funcției de președinte al Parlamentului este ales la nivelul eurodeputaților pentru un mandat de doi ani și jumătate, cutuma prevede că poziția este împărțită de către cele două mari forțe politice – PPE și S&D -, fiecare câte o jumătate de mandat, dar ea ilustrează și echilibrul de forțe convenit la nivelul Consiliului European.

Dacă decizia în ceea ce privește președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant este una singulară, candidatul pentru șefia Comisiei Europene are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European, pentru a ajunge la votul din Parlamentul European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE) asupra unui candidat.

Rezultatele alegerilor europene, extinderea succesivă a Uniunii Europene și reforma UE prin înființarea funcțiilor de Înalt Reprezentant (în 1999) și președinte de Consiliu European (în 2009) i-a determinat pe liderii europeni să introducă și criterii politice pentru stabilirea liderilor acestor instituții: apartenența politică, proveniența geografică și echilibrul de gen.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Politico Europe: Nimic nu este scris în piatră, dar schița unui acord este pregătită pentru primul summit din 17 iunie

Opt oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico Europe că deși nimic nu este stabilit în piatră, se așteaptă schița unui acord până prima reuniune a liderilor europeni.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Bateți în lemn, dar, de data aceasta, lucrurile ar putea merge relativ repede”, a declarat un oficial european, deși a avertizat că un acord oficial nu va fi încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou pe 27-28 iunie.

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor 4 contrastează puternic cu așteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron Macron lua în considerare alternative la Ursula von der Leyen pentru șefia executivului Uniunii Europene.

“Cu cât aud mai mult optimism, cu atât devin mai nervos”, a declarat un diplomat european.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forță politică după alegerile europene, dorește să garanteze un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen. În condițiile în care Macron este concentrat asupra alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat ca urmare a eșecului zdrobitor în fața extremei-drepte la alegerile pentru Parlamentul, liderii continentului sunt aproape siguri că o vor împinge pe aceasta să treacă.

Liderii nu o pot ocoli, chiar și cei care ar vrea. Ea este candidatul lor principal, ei sunt cel mai mare partid. Ea va fi prima care va acționa”, a declarat un alt oficial european.

Numirile lui António Costa și Kajei Kallas, cele mai complicate. Pentru Roberta Metsola, un drum facil

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European și o parte esențială a actualei coaliții centriste pro-europene, vizează conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de țări membre ale UE.

António Costa este favorit în cursa pentru a-i succeda actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, însă candidatura lui ar putea fi în continuare complicată de problemele sale juridice.

Cel mai incert post, în acest moment, este cel de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au declarat patru oficiali.

Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post și, în calitate de femeie liberală est-europeană și lider național, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell, mai ales că ei vor fi a treia forță politică, dar care a pierdut multe mandate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, mai mulți lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat deoarece numele său s-ar potrivi acestei numiri din punct de vedere geografic, politic și diplomatic, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Ursula von der Leyen.

Cea mai ușoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani și jumătate actualului președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. Dar Parlamentul însuși, și nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului lor, oferindu-i acesteia susținere la schimb cu portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană.

Aceștia sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, a declarat un al treilea diplomat european.

Chiar dacă Consiliul European ajunge rapid la un acord cu privire la puzzle-ul pozițiilor de conducere, mai există încă obstacolul Parlamentului European, care ar putea vota un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen la data de 18 iulie.

“Întotdeauna există o surpriză în discuțiile privind funcția de conducere”, a declarat un al patrulea diplomat european.

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

După semnarea unui acord istoric asupra Pactului privind migrația și azilul, Comisia Europeană a anunțat miercuri, 12 iunie, începutul unui proces amplu de transpunere a noii legislații într-o realitate operațională. Acest proces va fi derulat în următorii doi ani, cu sprijinul activ al statelor membre și al agențiilor UE, pentru a asigura implementarea eficientă și coordonată a noilor reguli până la mijlocul anului 2026.

Planul comun de punere în aplicare, adoptat astăzi de Comisie, detaliază etapele cheie și acțiunile necesare pentru ca toate statele membre să dezvolte capacitățile juridice și operaționale necesare. Acest plan constituie un model pentru planurile naționale de implementare, care trebuie adoptate până la sfârșitul acestui an.

Cele 10 elemente constitutive ale planului includ:

1. Un sistem comun de informații privind migrația și azilul (Eurodac): Un sistem comun de informații pentru migrație și azil, esențial pentru stabilirea responsabilităților și monitorizarea deplasărilor secundare ale solicitanților de azil.
2. Gestionarea migrației la frontierele externe ale UE: Instituirea unor proceduri rapide și eficiente de azil și returnare pentru migranții în situație neregulamentară.
3. Asigurarea unor standarde de primire adecvate pentru solicitanți, inclusiv acces rapid la piața muncii și servicii medicale.
4. Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente: Simplificarea proceselor de evaluare și decizie privind cererile de azil, cu garantarea drepturilor solicitanților.
5. Proceduri de returnare eficiente și echitabile: Eficientizarea procesului de returnare pentru cei care nu au dreptul de a rămâne în UE.
6. Un sistem echitabil și eficient: punerea în aplicare a noilor norme în materie de responsabilitate: Stabilirea unei repartizări echitabile a responsabilităților între statele membre și prevenirea abuzurilor sistemului.
7. Asigurarea funcționării solidarității Implementarea unui mecanism permanent și obligatoriu de solidaritate pentru a sprijini statele sub presiune.
8. Pregătirea, planificarea pentru situații de urgență și răspunsul în situații de criză: Consolidarea rezilienței și reducerea riscurilor de criză în contextul migrației.
9.Noi garanții pentru solicitanții de azil și persoanele vulnerabile: Monitorizarea și protejarea drepturilor fundamentale ale solicitanților, în special ale celor vulnerabili.
10.Relocare, incluziune și integrare: Intensificarea eforturilor de relocare și integrare a migranților în comunitățile statelor membre.

Planul comun de punere în aplicare va fi prezentat statelor membre în cadrul Consiliului Afaceri Interne. Statele membre trebuie să își pregătească propriile planuri naționale de implementare până la 12 decembrie 2024. Comisia și agențiile UE vor oferi sprijin operațional, tehnic și financiar pe parcursul întregului proces.

Comisia a înființat echipe de sprijin specializate care vor vizita toate capitalele statelor membre până în toamnă pentru a ajuta la pregătirea planurilor naționale. Progresele în implementarea pactului vor fi monitorizate îndeaproape și raportate periodic Parlamentului European și Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune ca protecția temporară pentru persoanele care fug de agresiunea rusă împotriva Ucrainei să fie prelungită până în martie 2026

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a propus prelungirea cu încă un an, de la 5 martie 2025 la 4 martie 2026, a protecției temporare pentru persoanele care fug de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Având în vedere atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile și critice din întreaga Ucraină, în prezent nu există condiții sigure și durabile pentru întoarcerea persoanelor în Ucraina.

Prin urmare, Comisia consideră că motivele pentru protecția temporară persistă și că aceasta ar trebui prelungită pentru încă un an, ca răspuns necesar și adecvat la situația actuală.

”UE este unită în ceea ce privește protejarea persoanelor care fug din calea războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Protecția temporară a dat deja speranță la aproape 4,2 milioane de persoane din UE. Vom continua să le oferim protecție temporară ucrainenilor atât timp cât va fi nevoie. Am încredere că Consiliul va lua rapid decizia de a prelungi protecția temporară pentru încă un an”, a subliniat Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne. 

Potrivit Eurostat, la 30 aprilie 2024, 4,2 milioane de cetățeni din afara UE care au fugit din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se bucurau de protecție temporară în UE, cei mai mulți dintre ei găsindu-și refugiu în Polonia, Cehia, Italia și România.

În contextul declanșării războiului ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană a activat la începutul lunii martie 2022 Directiva privind protecția temporară, un mecanism de urgență care este activat în circumstanțe excepționale în care se înregistrează un aflux masiv, scopul urmărit fiind: acordarea de protecție colectivă persoanelor strămutate și reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil ale țărilor UE.

Potrivit Consiliului, sistemul de protecție temporară se aplică următoarelor persoane, dacă își aveau reședința în Ucraina la 24 februarie 2022 sau înainte de această dată:

  • cetățenilor ucraineni și membrilor familiilor acestora
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina și apatrizilor care beneficiază de protecție internațională în Ucraina (de exemplu refugiați și beneficiari ai protecției subsidiare), precum și membrilor familiilor acestora
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina care dețin un permis de ședere permanentă și care nu se pot întoarce în țara lor de origine în condiții sigure și stabile (se poate aplica și o protecție adecvată la nivel național)

Sistemul se poate aplica și altor persoane, inclusiv:

  • cetățenilor ucraineni care au fugit din Ucraina cu puțin timp înainte de 24 februarie
  • cetățenilor ucraineni care se aflau pe teritoriul UE imediat înainte de 24 februarie (de exemplu în vacanță sau din motive profesionale)
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina care dețin un permis de ședere temporară și care nu se pot întoarce în țara lor de origine în condiții sigure și stabile

Toate persoanele care fug din Ucraina, indiferent de categoria în care se încadrează, sunt primite în UE înainte de a se întoarce în locul de origine.

Comisia va prezenta propunerea miniștrilor în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 13 iunie. Consiliul va trebui apoi să adopte în mod oficial propunerea.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.6 mins ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE31 mins ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.1 hour ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE1 hour ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.2 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA2 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

350 de profesioniști în construcții au participat la cea de-a 32-a Conferință Națională AICPS. Premiile AICPS “Proiectul Anului”, acordate în cadrul evenimentului

NATO3 hours ago

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că proiectul privind introducerea salariului minim european în România a fost pus în dezbatere publică: Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană

CONSILIUL EUROPEAN24 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending