Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021
UPDATE Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă românească în valoare de 358 de milioane de euro (1,772 miliarde de lei) pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de epidemia de coronavirus și de măsurile restrictive pe care guvernul român a trebuit să le implementeze pentru a limita răspândirea virusului.

Potrivit unui comunicat al executivului european, sprijinul public a fost aprobat în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat.

În cadrul acestei scheme, ajutorul va lua forma unor subvenții directe pentru investiții în activități productive, în limita unei sume maxime de 1 milion de euro (4934,3 RON) per beneficiar.

Schema va fi deschisă IMM-urilor care activează în sectoare afectate în mod special de epidemia de coronavirus, cum ar fi industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea.

Pentru a fi eligibile, firmele trebuie să fi fost înființate în România până la 31 decembrie 2018 și să fi înregistrat profit operațional pe parcursul anului 2019. Se estimează că de această schemă vor beneficia 4.000 de companii.

Comisia a constatat că schema din România este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special, ajutorul (i) nu va depăși 1,8 milioane EUR per beneficiar; și (ii) va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2021.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

Published

on

Astăzi, 27 octombrie, Comisia Europeană a semnat un acord cu Turcia pentru o cooperare mai strânsă în cadrul programelor UE de cercetare, inovare și educație, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Pentru perioada 2021-2027, Turcia a primit statutul de asociat la Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare, la Erasmus+, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport, și la Corpul european de solidaritate. Prin urmare, cercetătorii, inovatorii, studenții, elevii, stagiarii, profesorii și tinerii stabiliți în Turcia pot participa acum în aceleași condiții ca și participanții din statele membre ale UE.

Asocierea la programul-cadru pentru cercetare și inovare este cea mai apropiată formă de cooperare cu țările din afara UE. Asocierea la Orizont Europa sprijină „abordarea globală a cercetării și inovării” și reconfirmă angajamentul Europei față de un nivel de deschidere globală necesar pentru a stimula excelența, pentru a pune în comun resursele în vederea accelerării progresului științific și pentru a dezvolta ecosisteme de inovare dinamice.

Asociația pentru Erasmus+ sprijină învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea educațională, profesională și personală a persoanelor din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în Europa și în afara acesteia, contribuind astfel la creșterea durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziunea socială și la cetățenia activă.

Corpul european de solidaritate sporește implicarea tinerilor și a organizațiilor în activități ca mijloc de a contribui la consolidarea coeziunii, a solidarității și a democrației, prin abordarea provocărilor societale și umanitare.

Comisarul pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Urez bun venit Turciei în Orizont Europa, ERASMUS+ și în cadrul Corpului de solidaritate. Participarea Turciei la noua generație a programelor noastre europene va consolida și mai mult capacitățile sale și va sprijini integrarea în Spațiul european de cercetare și în Spațiul european al educației.”

Tot astăzi, Natalia Gavrilița și Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027.

Amintim că alte două state non-UE, Islanda și Norvegia, s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE.

De asemenea, Comisia Europeană și partenerii săi din Balcanii de Vest și Turcia au încheiat, la 28 septembrie, negocierile pentru asocierea acestora la programul Orizont Europa.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați. Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării. Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale. Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.22 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.1 hour ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending