PARLAMENTUL EUROPEAN
Președinta Georgiei face apel la UE să sprijine democrația georgiană pentru a contracara influența Rusiei și pentru a-și apăra interesele strategice din regiune
Published
2 months agoon

Președinta în funcție a Georgiei, Salome Zourabichvili, a făcut apel la UE să sprijine democrația georgiană pentru a contracara influența Rusiei și pentru a-și apăra interesele strategice din regiune, în contextul unui discurs susținut, miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg.
În întâmpinarea președintei Zourabichvili în hemiciclu, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat:
„Când ați vizitat ultima dată acest Parlament, am discutat despre progresul țării dvs. către aderarea la familia noastră europeană. Astăzi, această călătorie este amenințată. Știu că astăzi sunt mulți în Georgia care se tem pentru viitorul țării lor. Vorbesc în numele întregului Parlament când le spun tuturor georgienilor care se uită la Europa pentru sprijin și pentru viitorul lor: nu sunteți singuri. Vă vedem, vă auzim, suntem cu voi. Acest Parlament este alături de Georgia în călătoria sa spre Europa”.
În discursul său adresat deputaților europeni, președinta Zourabichvili a discutat despre mișcarea de protest care a cuprins Georgia de la alegerile parlamentare contestate din octombrie: „Într-un fel, ne simțim ca și cum ne-am întoarce în 1921”, a spus ea, «deoarece scenele se repetă» (…) ”Aceasta este ceea ce explică curajul și determinarea cu care poporul georgian reacționează astăzi. Ei văd ceea ce se întâmplă ca o deposedare de libertatea lor, de viitorul lor și, într-un fel, de independența lor”.
Ea a subliniat totuși că aceasta este o mișcare foarte pașnică, nu una revoluționară. „Cerem doar două lucruri: să ni se redea vocea, din cauza alegerilor furate, și să ni se redea viitorul european”, prin noi alegeri.
Departe de a fi o societate divizată în două, președintele Zourabichvili a descris Georgia ca fiind o țară în care poporul georgian se află într-un colț, iar aparatul represiv al unui partid în celălalt. De asemenea, ea a subliniat modul în care, în ultimii ani, Georgia a alunecat pe o traiectorie din ce în ce mai autoritară, înainte de a se întoarce spre deputații europeni cu un avertisment: „Până acum, Europa nu a făcut față provocării decât pe jumătate. A fost lentă în a se trezi și lentă în a reacționa. S-ar putea și ar trebui să se facă mult mai mult”. Astfel, președinta Zourabichvili a făcut apel la Europa și la Occident să ofere un sprijin politic susținut vocilor democratice din Georgia, sprijin pentru justiție și eliberarea prizonierilor politici și să susțină cu fermitate apelurile pentru noi alegeri.
În final, Salome Zourabichvili a subliniat că ceea ce se întâmplă în Georgia are legătură nu doar cu democrația și opțiunile sale politice, ci și cu Europa și interesele sale strategice. Dacă Georgia cade „sub controlul Rusiei, acest lucru va afecta totul, de la securitatea Mării Negre la conectivitate și viitorul european al Armeniei. (…) Miza va fi mare”, a avertizat aceasta.
Georgia se confruntă cu proteste masive ca urmare a deciziei guvernului de a întrerupe procesul de aderare a țării la UE după alegerile parlamentare contestate din octombrie 2024. Zourabichvili, care ocupă funcția de președinte al Georgiei din 2018, a declarat că alegerile în urma cărora partidul de guvernământ Visul Georgian și-a revendicat victoria au fost frauduloase și efectiv furate. În plus, Zourabichvili este un critic vocal al partidului de guvernământ, acuzând „Visul Georgian” de tendințe autoritare și de manipularea alegerilor cu sprijinul Rusiei. Ea a susținut că Georgia se află sub influența unei „operațiuni speciale rusești”, care vizează subminarea democrației în țară.
Într-o rezoluție adoptată la 28 noiembrie 2024, deputații europeni au respins rezultatul alegerilor parlamentare din Georgia și au solicitat ca acestea să fie reluate în termen de un an.
Între timp, noua șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, a propus inițierea unor sancțiuni împotriva oficialilor georgieni responsabili de reprimarea violentă a protestelor pro-europene, inclusiv înghețarea activelor acestora, însă planul a fost blocat luni, 16 decembrie, de Ungaria și Slovacia. Decizia a fost justificată de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care a acuzat UE că „ia partea protestatarilor” și sancționează un partid „patriotic și conservator” aflat la putere, în detrimentul forțelor liberale.
Totuși, UE ia în considerare măsuri punitive alternative, precum limitarea vizelor diplomatice și de serviciu, dar și restricționarea regimului de călătorie fără viză pentru anumite categorii de georgieni. La începutul lunii, Olanda a cerut suspendarea regimului de călătorie fără vize pentru Georgia, pentru a transmite un semnal clar guvernului de la Tbilisi.
În ciuda eșecului inițiativei Înaltului Reprezentant Kallas , statele baltice, respectiv Estonia, Letonia și Lituania au impus unilateral sancțiuni suplimentare oficialilor georgieni, pentru reprimarea violentă a protestelor legitime din Georgia. Lituania a anunțat sancțiuni pentru 17 persoane, inclusiv premierul georgian Irakli Kobahidze, iar Estonia a luat măsuri împotriva 14 politicieni.
Blocajul sancțiunilor reflectă diviziunile din UE, în timp ce majoritatea statelor membre condamnă reprimarea violentă a protestelor din Georgia și acuză partidul de guvernământ „Visul Georgian” și liderul său informal, Bidzina Ivanișvili, de orientare pro-rusă.
Mandatul prezidențial al lui Zourabichvili urmează să se încheie la 29 decembrie, noul parlament georgian numindu-l recent drept succesor pe politicianul anti-occidental și apropiat al partidului de guvernământ aflat la putere, Mikheil Kavelashvili. În vârstă de 53 de ani, Kavelashvili este un fost fotbalist cu o carieră internațională, inclusiv la cluburi europene precum Manchester City. Ulterior, el a devenit parlamentar în 2016 și un susținător fidel al partidului „Visul Georgian”. Kavelașvili este cunoscut pentru discursurile sale anti-LGBTQ și pentru atacurile la adresa Occidentului. Criticii îl consideră o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului „Visul Georgian” și figură influentă în politica georgiană. În semn de recunoștință pentru loialitatea sa, Kavelașvili a fost propulsat la șefia statului într-un moment de maximă instabilitate.
De cealaltă parte, Zourabichvili, fost ministru de externe georgian născut în Franța și, de asemenea, ambasador al Franței în țara din Caucazul de Sud, a declarat în repetate rânduri că, având în vedere ilegitimitatea noului parlament (și, în consecință, a Colegiului Electoral care l-a ales pe Kavelashvili), nu intenționează să își părăsească postul la sfârșitul lunii și a cerut repetarea alegerilor parlamentare. Președinta în exercițiu a definit alegerea lui Kavelashvili – care a avut loc la exact un an după ce Georgia a primit de la Bruxelles statutul de țară candidată – drept o „bătaie de joc la adresa democrației”.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris
Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”
”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu
Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev
PPE
”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu
Published
17 hours agoon
February 17, 2025By
Diana Zaim
Europarlamentarul Dan Motreanu face apel la apărarea libertății și a valorilor democrației „în fața asaltului unor lideri populiști care recurg la agresivitate, vin cu mesaje anti-occidentale, propun o economie autarhică, disprețuiesc regulile democratice și încearcă să conteste apartenența României la UE.”
„Regimul comunist a încercat să suprime orice dorință de libertate, dar nu a reușit. Spiritul românesc a rezistat, iar astăzi suntem în sfârșit parte deplină a lumii democratice, facem parte din UE și NATO. După ani de muncă și sacrificii, am intrat în Schengen. România stă cu fruntea sus în Europa. România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate. […] Însă libertatea nu este garantată automat – trebuie apărată zi de zi. Avem misiunea să apărăm valorile democrației, în fața asaltului unor lideri populiști care recurg la agresivitate, vin cu mesaje anti-occidentale, propun o economie autarhică, disprețuiesc regulile democratice și încearcă să conteste apartenența României la UE”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut au creat unde de șoc în viața politică și socială. Mesajele anti-occidentale, dezinformări, neîncrederea crescută în politicieni reprezintă deja o obișnuință în rândul oamenilor. Eurodeputatul liberal reamintește că democrația occidentală este fundamentată pe libertate, stat de drept și respect pentru individ: „În contrast, dictatura rusă este un sistem construit pe represiune, propagandă și frică. În timp „ce statele occidentale garantează drepturile cetățenilor, Rusia rămâne captivă unui regim autoritar care înăbușă orice opoziție.
„Marile momente ale istoriei României, Unirea Principatelor, Independența României, Marea Unire din 1918, s-au realizat cu sprijinul Occidentului. Dacă ne uităm la istoria PNL, vedem că liberalii au înțeles întotdeauna că România trebuie să își caute aliații în statele occidentale democratice. Brătienii au făcut acest lucru în trecut, iar astăzi avem aceeași responsabilitate”, a conchis acesta.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent
Published
18 hours agoon
February 17, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, propune cinci direcții „esențiale” pentru politica externă a României, în contextul prezent în care țara noastră absentează de la consultări la nivel înalt privind războiul Rusiei în Ucraina.
„Evoluțiile pe scena internațională sunt tot mai îngrijorătoare, însă mereu am crezut că, în momentele de criză, trebuie să ne concentrăm pe soluții. Cred în România, într-o țară puternică, care își asumă cu profesionalism rolul său în plan european și internațional. Nu suntem un simplu aliat, trebuie să fim un actor influent și relevant în luarea deciziilor care privesc viitorul regiunii noastre”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Care sunt propunerile eurodeputatului social-democrat:
- Stabilirea unui contact direct cu președintele Franței, Emmanuel Macron (ideal înaintea întâlnirii de astăzi). Ulterior, trebuie organizată rapid o întâlnire pentru a discuta aspectele abordate în reuniunea informală. România trebuie să își prezinte argumentele, dar și să demonstreze că, pe viitor, trebuie să fie prezentă la discuțiile despre viitorul UE și la cele care privesc situația din regiunea noastră.
- Relansarea parteneriatului cu Polonia prin stabilirea urgentă a unei întâlniri între cele două guverne. Știu că acest demers este în pregătire, însă trebuie accelerat procesul. Este esențial să semnăm un nou acord de colaborare în domeniul apărării, combaterea amenințărilor cibernetice și dezvoltarea unui mecanism eficient de consultare în afacerile europene și în cadrul NATO. Totodată, trebuie să consolidăm rolul nostru în regiune prin întărirea flancului estic.
- Stabilirea unui contact cu oficiali americani de rang înalt, precum Secretarul de Stat, Marco Rubio, Secretarul pentru Apărare, Pete Hegseth, sau chiar vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance. Întâlnirea trebuie pregătită foarte bine, astfel încât să includă informații clare despre alegerile prezidențiale din România, situația din regiune, rolul-cheie al României și propuneri concrete de colaborare viitoare cu SUA.
- Lansarea unui amplu proces de consultări publice privind viitorul României în plan european și internațional, cu direcții clare și o strategie coerentă. De la formarea profesională a funcționarilor și reformarea acțiunii noastre externe, până la consultări cetățenești și dialog structurat cu experți, toate aceste inițiative trebuie integrate într-o nouă agendă internațională. România trebuie să conteze în plan extern.
- Fără o politică internă solidă, este aproape imposibil să fii relevant în plan extern. Convocarea CSAT-ului, numirea unor șefi de servicii și în domeniul apărării cu o reputație foarte bună, stabilirea unui termen limită pentru prezentarea tuturor datelor privind ingerințele străine și acțiunile ilegale cu privire la alegerile din România, regândirea bugetului național în raport cu noile realități, adaptarea bugetului de apărare și securitate la noile condiții, dezvoltarea unei strategii în domeniul industriei apărării și corelarea planului de achiziții militare cu obiectivele de politică externă.
„Pentru realizarea acestor obiective, România trebuie să mobilizeze toate resursele necesare. Nu mai putem împărți oamenii în culori politice și nu ne putem permite să rămânem blocați de aceleași persoane care nu au demonstrat capacitate de acțiune rapidă în zona de politică externă și europeană. Zilele acestea se decide viitorul României în plan european și internațional. Istoria îi va judeca pe cei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, dar, din păcate, inacțiunea ne poate costa pe toți”, a mai subliniat Victor Negrescu.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false
Published
19 hours agoon
February 17, 2025By
Andreea Radu
Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.
Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.
Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune.
În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%).
În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.
În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.
Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare
Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).
Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).
Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri
Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.
Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.
Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare
O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.
În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).
Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).
70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.
Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.
În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).
În același timp, proporția celor care sunt destul de sceptici față de UE, dar care ar putea să-și schimbe opinia dacă modul în care aceasta funcționează se schimbă cu adevărat, variază între 15% (în Danemarca și România) și 31% (în Belgia). În toate statele membre, proporția respondenților care se opun ideii de UE în general rămâne sub 10%.
În ceea ce privește inteligența artificială, în Germania, cea mai mare pondere a utilizatorilor (32%) a folosit aplicații bazate pe AI pentru muncă creativă. Proporții similare se regăsesc în Cehia (33%), Letonia (33%) și Croația (34%). În schimb, în România, această pondere scade la 17%.
„Ascultarea tinerilor europeni și a preocupărilor lor este vitală pentru politicieni, pentru factorii de decizie și pentru democrația europeană. Tinerii de astăzi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de schimbările climatice, de securitate și de șansele lor de a găsi un loc de muncă bun. Acestea sunt preocupări pe care trebuie să le abordăm în fiecare decizie pe care o luăm și în fiecare lege pe care o adoptăm. Altfel, riscăm să pierdem o generație din cauza deziluziei”, a declarat Roberta Metsola.
Sondajul Eurobarometru pentru tineret a fost realizat de Ipsos între 25 septembrie și 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Un total de 25 863 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani au fost intervievați prin intermediul Interviurilor Web Asistate de Computer (CAWI), utilizând panouri online. Rezultatele au fost ponderate în funcție de proporția acestei grupe de vârstă în cadrul fiecărei țări UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Roxana Mînzatu, întâlnire cu președintele BEI: Vom duce la nivelul următor modelele de finanțare, valorificând investițiile private și multiplicând efectele finanțării publice

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României