Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde între 25 și 27 ianuarie o vizită oficială în Polonia și la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, în contextul în care Chișinăul deține pentru șase luni președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, informează Președinția de peste Prut într-un comunicat.

Sandu va efectua, în perioada 25–26 ianuarie, o vizită oficială în Republica Polonă, la invitația președintelui Karol Nawrocki. Din delegație fac parte ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, și cel al culturii, Cristian Jardan.

La Varșovia, șefa statului moldovean va avea o întrevedere cu președintele polonez, iar cei doi șefi de stat vor susține declarații de presă.

De asemenea, președinta Maia Sandu se va întâlni cu prim-ministrul Donald Tusk, cu mareșalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska, și cu mareșalul Seimului Poloniei, Włodzimierz Czarzasty.

Agenda întrevederilor include cooperarea bilaterală, aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și securitatea regională.

De la Varșovia, președinta Maia Sandu se va deplasa la Strasbourg, unde va susține marți, 27 ianuarie, un discurs în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Republica Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

Este pentru a doua oară când Maia Sandu se va adresa plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, după un discurs susținut în 2021.

Discursul va putea fi urmărit aici, începând cu ora 11.00.

La Strasbourg, șefa statului moldovean va avea mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayer, Președinta APCE, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, Președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Totodată, pe 27 ianuarie, șefa statului va fi prezentă la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului alături de Secretarul General al Consiliului Europei și de Președinta APCE.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că Bucureștiul respectă pe deplin suveranitatea Republicii Moldova și opțiunea exprimată de cetățenii acesteia pentru integrarea în Uniunea Europeană, subliniind că, în prezent, unirea cu România nu reprezintă un scenariu susținut de o majoritate la Chișinău.

Declarațiile au fost făcute la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles, în contextul unei întrebări privind afirmațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la scenariul Republicii Moldova cu România

Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă unirea Republicii Moldova cu România ar putea constitui un „plan B” în eventualitatea întârzierii procesului de integrare europeană, Nicușor Dan a subliniat că poziția României este una fundamentată pe respectarea voinței majoritare a cetățenilor moldoveni. „În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”, a afirmat președintele.

Șeful statului a arătat că, în prezent, această majoritate susține clar parcursul european al Republicii Moldova. „Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană”, a precizat Nicușor Dan, reafirmând sprijinul României pentru această direcție strategică.

În aceeași zi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că, în prezent, nu există un sprijin majoritar pentru unirea cu România, subliniind că orice decizie de acest tip poate fi luată exclusiv pe baza voinței cetățenilor, exprimată democratic. Sandu a oferit aceste clarificări după ce, mai devreme luna aceasta, într-un podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, întrebată direct dacă susține unirea cu România, ea răspunsese: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”.

„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, regional și internațional. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susținerea majoritară a cetățenilor Republicii Moldova. Și am văzut acest lucru și la referendum, dar și la alte alegeri. Vedem acest lucru și în sondaje. Pentru a doua opțiune, care ne-ar asigura și pace, și faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puțin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni”, a spus Maia Sandu, joi, într-o conferință de presă.

Nicușor Dan a evidențiat relația specială dintre cele două state, dar a subliniat că sprijinul Bucureștiului se manifestă în acord cu opțiunea exprimată democratic la Chișinău. „România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales”, a declarat el.

Nicușor Dan și-a exprimat optimismul cu privire la reușita procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, arătând că România va continua să susțină acest parcurs. „Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla”, a spus președintele.

În același timp, șeful statului a precizat că poziția României ar putea evolua doar în funcție de o schimbare clară a voinței majoritare a cetățenilor moldoveni, exprimată în mod democratic. „Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință”, a adăugat el.

Pentru moment, a concluzionat președintele României, Bucureștiul rămâne ferm angajat în respectarea opțiunii suverane a Republicii Moldova și în sprijinirea integrării europene a acesteia. „Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Integrarea europeană a Republicii Moldova constituie “una din căile de a fi împreună”, afirmase șeful statului, săptămâna trecută, în cadrul primului său discurs anual de politică externă susținut la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Declarația șefului statului surprinde această nuanță în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmase în interviul menționat anterior că ar vota “da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România.

Comisia Europeană a anunțat bugetul inițial de 1,9 miliarde de euro, bani destinați ajutorului umanitar pentru 2026, într-un moment în care 239 de milioane de persoane au nevoie de asistență, iar principalii donatori reduc finanțarea.

Comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a prezentat angajamentul la Davos, în încercarea de a mobiliza finanțarea din sectorul privat și soluții inovatoare care pot completa finanțarea publică și ajunge la persoanele aflate în nevoie, arată Comisia Europeană într-un comunicat. 

Finanțarea ajutorului umanitar la nivel mondial

Ajutorul umanitar al UE oferă asistență vitală acolo unde este cea mai mare nevoie: alimente și adăposturi de urgență, asistență medicală vitală, protecție pentru cei mai vulnerabili și sprijin pentru educația copiilor din zonele de criză.

În timp ce alți donatori se retrag și dreptul umanitar se confruntă cu presiuni fără precedent, UE își menține angajamentul: ajutor bazat pe principii, care ajunge la persoanele aflate în nevoie, oriunde s-ar afla acestea.

Alocarea inițială de 1,9 miliarde de euro include:

• 557 de milioane de euro pentru Africa de Vest și Centrală, Sahel, bazinul lacului Ciad, nord-vestul Nigeriei, Africa Centrală, Africa de Sud, regiunea Marilor Lacuri și Cornul Africii;
• 448 de milioane de euro pentru Orientul Mijlociu, în special Gaza, în urma fragilului armistițiu de anul trecut, precum și Irak, Yemen, Siria și Liban;
• 145 de milioane de euro pentru nevoile umanitare din Ucraina, în contextul în care invazia Rusiei intră în al patrulea an, și 8 milioane de euro suplimentare pentru proiecte umanitare în Republica Moldova;
• 126 de milioane de euro sunt alocate pentru a răspunde nevoilor umanitare din Afganistan, Pakistan și Iran;
• 95 de milioane de euro pentru America Centrală și de Sud și Caraibe, o regiune care se confruntă cu crize umanitare complexe generate de conflicte armate, violență generalizată, instabilitate politică, inegalități acute și provocări de mediu;
• 73 de milioane de euro vor fi alocate pentru a sprijini Asia de Sud-Est și Pacificul, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia în Bangladesh;
• 14,6 milioane de euro vor fi alocate Africii de Nord, o regiune care rămâne expusă unor provocări politice, economice și sociale complexe.

În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru a răspunde la situații de urgență apărute brusc în întreaga lume și pentru a menține un lanț strategic de aprovizionare.

Mobilizarea sprijinului sectorului privat la Davos

Pentru a reduce decalajul dintre nevoile umanitare record și resursele disponibile sunt necesare noi abordări. Comisarul Lahbib se află la Davos în această săptămână pentru a discuta cu liderii de afaceri și investitorii despre modul în care sectorul privat poate aduce inovare, amploare și noi modele de finanțare în răspunsurile umanitare.