Connect with us

ROMÂNIA

Președintele ADR, Octavian Oprea, anunță organizarea unui concurs public pentru noul logo al Ghișeul.ro, ce va avea loc în luna octombrie. Premierul este de 3500 de euro

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea, a anunțat organizarea unui concurs public pentru noul logo al Ghișeul.ro, ce va avea loc în luna octombrie.

Premiul pentru câștigătorul concursului, în valoare de 3500 de euro, va fi oferit de Asociația de Plăți Electronice din România.

Autoritatea pentru Digitalizarea României și Asociația de Plăți Electronice din România au organizat miercuri, 29 septembrie, un eveniment desfășurat în format hibrid care marchează primul deceniu digital al platformei de plăți online Ghiseul.ro.

La eveniment au participat fizic și au luat cuvântul Octavian Oprea, președintele ADR; Tánczos Barna, ministrul interimar al Cercetării, Inovării și Digitalizării; Ciprian Ghișe, directorul executiv al Asociației de Plăți Electronice din România; Sabin Sărmaș, președintele comisiei parlamentare pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților; Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 al Municipiului București; Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 al Municipiului București; Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 al Municipiului București; Surdu Daniel, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

”În prezent, Ghișeul.ro reprezintă piatra de temelie a relației online dintre stat și cetățean. Dacă acum 10 ani exista o reticență amplă în ceea ce privește relaționarea online cu instituțiile și nu numai, comportamentul social s-a modificat. Pandemia a determinat oamenii să facă pasul către această dimensiune digitală, iar odată dobândit acest comportament, a fost mult mai ușor pentru noi să scoatem statul din statul la coadă. În proiectele noastre, noi, echipa ADR ne bazăm pe date. Aceste date arată că, în cele 9 luni ale acestui an, Ghișeul.ro a crescut cât în primii 9 ani.  Creșterea apetenței românilor pentru utilizarea instrumentelor digitale în relația cu statul este tot atât de importantă precum maniera în care ei fac acest lucru. Peste 60% dintre cei care au accesat platforma Ghișeul.ro pentru a plăti servicii publice, taxe, amenzi sau utilități au făcut acest lucru de pe telefonul mobil. Așadar, următorul pas pentru platforma Ghișeul.ro este să aibă o aplicație mobilă dedicată”, a precizat Octavian Oprea, președintele ADR.

La rândul său, ministrul interimar al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Barna Tánczos, a subliniat că ”platforma Ghişeul.ro, prin utilitatea sa, ne-a obişnuit cu posibilitatea de a ne trăi viaţa în moduri despre care poate visam. Nu este de mirare că astăzi avem şi pretenții mai mari, avem aşteptări diferite faţă de acum 10 – 15 ani. Când avem ceva de rezolvat, prima întrebare firească este dacă acest lucru se poate face online. Observăm că din ce în ce mai multe lucruri se pot rezolva aşa şi contribuţia ADR la aceste sisteme online este esenţială.”

”Evident, nu ne putem opri aici. Avem proiecte ambiţioase pentru viitor şi acest lucru se vede în PNRR, care este aprobat de Comisia Europeană. Avem digitalizarea ca o dezvoltare continuă. Este cea de-a doua prioritate în mecanismul european NextGenerationEU, după politicile de mediu. Avem o oportunitate uriaşă de a finanţa proiectele pe digitalizare prin PNRR şi avem la dispoziţie 1,9 miliarde de euro”, a mai spus ministrul interimar al Digitalizării.

Ciprian Ghișe, directorul executiv al Asociației de Plăți Electronice din România, a anunțat că există ”obiective ambițioase: ne dorim ca în următorii 3 ani, Ghișeul.ro să fie portalul pe care orice cetățean să poată găsi orice tip de plată pentru orice instituție publică.”

În egală măsură, președintele comisiei parlamentare pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, Sabin Sărmaș, a evidențiat importanța Ghișeul.ro atât ca brand, cât și ca platformă tehnologică.

„Ghișeul.ro are în spate un brand extrem de puternic și acest lucru îi permite să devină mai mult decât o platformă de plăți. Ghișeul.ro poate deveni un punct unic de contact, în care cetățeanul își găsește toate serviciile publice. Succesul platformei tehnologice Ghișeul.ro este dat de succesul parteneriatului public- privat, care a fost și rămâne onest, solid și dezvoltat cu resurse puține. Într-o țară în care doar 30% din populație are competențe digitale de bază, așa cum arată măsurătorile oficiale ale Comisiei Europene că stau lucrurile în România, plățile electronice pot fi primul pas al unui cetățean pentru o educație digitală, spre un proces de auto-învățare – și poate acesta este cel mai bun lucru pe care îl face Ghișeul.ro pentru România astăzi”, a mai spus acesta.

Lansată în 2011, Ghișeul.ro este platforma oficială de plăți online a statului român. Platforma este administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Asociația de Plăți Electronice din România.

Pe parcursul anului 2020, echipa ADR a lucrat la upgradarea platformei, iar rezultatele au început deja să fie vizibile. Am actualizat cadrul legislativ care guvernează utilizarea platformei, am extins numărul tipurilor de plăți la peste 350 și am înregistrat o creștere susținută a numărului instituțiilor publice înrolate în platformă. De asemenea, în acest an Ghișeul.ro a depășit 1 milion de utilizatori – persoane fizice și juridice, fiind prima platformă digitală din sectorul public care a înregistrat această performanță.

În acest moment, sistemele informatice ale aproape 1000 de instituții publice sunt interconectate cu platforma de plăți online a statului român. Totodată, de la 1 ianuarie 2021, Ghișeul.ro a procesat peste 2,1 milioane de tranzacții, sumele colectate depășind 860 de milioane de lei.

Din perspectiva sectorului public, Ghișeul.ro se adresează instituțiilor preocupate de digitalizare și de modernizarea serviciilor publice, care reușesc astfel să crească gradul de colectare a veniturilor comunităților pe care le administrează.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Roman de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO7 mins ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

CONSILIUL UE21 mins ago

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA2 hours ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending