Connect with us

U.E.

Președintele Aleksandar Vucic: Serbia dorește o soluție de compromis în problema Kosovo

Published

on

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, și-a exprimat vineri deschiderea privind soluționarea conflictului cu Kosovo printr-un compromis, mulțumindu-i în același timp președintelui bulgar, Rumen Radev, a cărui țară a preluat la 1 ianurie 2018 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru sprijinul arătat Serbiei pe calea aderării la Uniunea Europeană, anunță agenia Tnajung, citată de Agerpres.

Foto: Twitter/ Aleksandar Vucic

Aderarea la Uniunea Europeană până în 2025, termen limită fixat și de către Comisia Europeană în cadrul Strategiei de Extindere care a fost făcută publică la 6 februarie, reprezintă un deziderat pentru Serbia iar Belgradul va depune eforturile necesare pentru a îndeplini toate criteriile, a afirmat liderul sârb, Vucic, completând că o soluție la problema Kosovo reprezintă un criteriu pe care alte state nu-l au.

”Dorim să ajungem la un compromis – dacă vom reuşi nu depinde numai de o parte, deoarece orice compromis necesită un consens şi disponibilitate dinspre cel puţin două sau uneori mai multe părţi”, a declarat Vucic după întâlnirea cu Radev, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

”Dacă cineva crede că soluţia este ca Serbia să piardă tot şi ca altcineva să obţină tot şi să fie mulţumit, atunci Serbia este nemulţumită şi umilită, şi credem că aceasta nu este o soluţie”, a mai spus preşedintele sârb.

La rândul său, liderul bulgar a afirmat că nu există o alternativă la dialogul Belgrad- Pristina și că toate părțile în convorbiri trebuie să analizeze cu precauție argumentele Serbiei.

“Nu există o alternativă la dialog. Desigur, Bulgaria are o poziţie la fel de importantă. Când sârbii îşi prezintă argumentele în negocieri, atunci acele argumente trebuie analizate cu grijă de către toate părţile implicate în negocieri”, a declarat Radev.

Preşedintele bulgar a salutat eforturile întreprinse de Serbia pe calea aderării la UE, precizând că Belgradul şi-a asigurat deja perspective clare ale unui viitor european.

La 6 februarie, Executivul european a adoptat Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez: Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin politica de coeziune

Published

on

Foto: Corina Crețu Facebook

Duminică, 17 februarie, comisarul european, Corina Crețu, a susținut un discurs în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez, în orașul Olympia.


,,Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin această politică tocmai pentru a le oferi locuitorilor săi o viață mai bună.”

Corina Crețu, Comisar European pentru Politică Regională


Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

Foto: Corina Cretu Facebook

Orașul Olympia, un loc simbolic din Grecia ce a lasat o moștenire imensă culturii mondiale, devenind parte a patrimoniului mondial UNESCO. În antichitate, aici aveau loc Jocurile Olimpice, iar sportivii se luptau în fața zeilor și a judecătorilor din Olympia, fiecare dintre ei pornind în competiție cu șanse egale. 

În postarea Comisarului European este explicată importanța politicii de coeziune și scopul acesteia: ,,Exact acesta este și scopul politicii europene de coeziune: crearea de oportunități egale pentru cetațenii europeni și pentru IMM-urile europene care doresc să se dezvolte, pentru crearea de noi locuri de munca și pentru a sprijini creșterea economică.”

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Teodor Meleşcanu participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles

Published

on

Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu va participa luni, 18 februarie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Pe agenda reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene vor figura teme de actualitate, precum Ucraina, Siria, Cornul Africii și Venezuela.

În marja reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa la un mic-dejun de lucru privind Ucraina, organizat de omologul danez, Anders Samuelsen, unde invitat special este ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

Consiliul Afaceri Externe va debuta cu o discuție despre afacerile curente. Înaltul Reprezentant și miniștrii afacerilor externe ar putea aduce în discuție situația din Republica Democratică Congo. De asemenea, aceștia ar putea puncta intrarea în vigoare a Acordului de la Prespa, care permite schimbarea denumirii fostei Republici iugoslave a Macedoniei.

Consiliul va purta o discuție cuprinzătoare cu privire la Ucraina, inclusiv cu privire la viitoarele alegeri, procesul de reformă și situația în materie de securitate.

Miniștrii de externe vor discuta, de asemenea, despre situația din Siria, în special despre evoluțiile recente de pe teren.

Ca urmare a vizitei Înaltului Reprezentant în Cornul Africii în perioada 9-11 februarie, Consiliul va desfășura un schimb de opinii cu privire la această regiune, trecând în revistă situația actuală.

În cursul prânzului, miniștrii de externe vor discuta despre situația din Venezuela, luând în considerare cele mai recente evoluții și prima reuniune a Grupului internațional de contact, desfășurată la 7 februarie.

Continue Reading

U.E.

Astăzi, 17 februarie, se împlinesc 33 de ani de la semnarea Actului Unic European

Published

on

Foto: Europarl

Prima Conferință interguvernamentală a fost deschisă sub preşedinția Italiei la 9 septembrie 1985 şi a culminat cu adoptarea Actului Unic European la 28 februarie 1986 la Bruxelles.

Actul Unic European a adus modificări la Tratatele de instituire a Comunităților Europene şi a stabilit cooperarea politică europeană. Odată cu intrarea în vigoare a Actului Unic European (AUE), denumirea de „Parlament European” (pe care Adunarea o utilizase din 1962) a devenit oficială. AUE a sporit, de asemenea, puterile legislative ale PE, prin introducerea procedurilor de cooperare şi aviz conform.

În data de 17 februarie a fost semnat la Luxemburg și în data de 28 februarie a fost semnat la Haga, acest act reprezintă o modificare a Tratatului de la Roma. A intrat în vigoare la data de 1 iulie 1987.

CARE ESTE ROLUL ACESTUI ACT?

  • Actul unic european (AUE) și-a propus să revizuiască tratatele de la Roma de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice.
  • Revizuirea a fost menită să relanseze procesul de integrare europeană și realizarea pieței interne (un spațiu fără frontiere interne, caracterizat prin libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor) până la 1 ianuarie 1993.
  • AUE a modificat regulile de funcționare a instituțiilor europene și a extins competențele fostei Comunități Europene într-o serie de domenii de politici.
  • Prin crearea de noi competenţe comunitare şi prin reformarea instituţiilor, AUE a deschis calea aprofundării integrării politice şi a uniunii economice și monetare, care urmau să fie consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht).

ASPECTE-CHEIE

Obiective

  • Negocierile interguvernamentale care au culminat cu AUE au avut de realizat un dublu mandat:

Informații suplimentare aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending