Connect with us

NEWS

Președintele Aleksandr Vučić: Serbia se află pe calea europeană, dar va continua să aibă cele mai bune relaţii cu Rusia; nu va impune niciodată sancțiuni împotriva Moscovei

Published

on

Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandr Vučić, în urma unei întâlniri la Belgrad cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia şi nu va introduce niciodată sancţiuni împotriva Rusiei. Serbia nu a vorbit niciodată împotriva Rusiei şi nu o va face”, a spusVučić, potrivit Bloomberg

Vucic a mai precizat că aderarea la UE prevede coordonarea politicii externe cu Bruxelles-ul, însă Serbia va lua în considerare legăturile vechi cu Rusia.

„Serbia se află pe calea europeană, dar va continua să aibă cele mai bune relaţii cu Rusia. (…) Serbia va continua să-şi dezvolte propriile politici şi ne aşteptăm să primim înţelegere din partea UE în această privinţă. Serbia este o ţară independentă şi liberă”, a mai declarat preşedintele sârb.

Foto: Александар Вучић

Aleksandr Vucici a subliniat că Serbia intenţionează să adere la politica de neutralitate militară.

„În prezent, Serbia are o situaţie mai bună a finanţelor publice decât acum 3-4 ani, astfel încât vom continua să ne modernizăm rapid armata. Vrem să fim capabili să ne protejăm ţara, teritoriul. I-am spus ministrului Lavrov că Serbia este neutră din punct de vedere militar, iar această poziţie de neutralitate militară nu se va schimba”, a mai spus liderul de la Belgrad.

Cu toate acestea, preşedintele sârb a vorbit despre cooperarea militară cu Rusia şi despre intenţia Belgradului de a cumpăra din Rusia cel puţin şase elicoptere militare, precum şi sisteme de apărare aeriană.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a precizat că Serbia va primi gratuit 30 tancuri T-72 şi 30 de vehicule de recunoaştere şi de patrulare BRDM-2.

Comisia Europeană a adoptat, pe 6 februarie, Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”. Documentul prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune. În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și: MAE, mesaj către Comisia Europeană: România va include politica de extindere spre Balcanii de Vest în prioritățile președinției Consiliului din 2019

 

.

CHINA

Veteranul diplomației americane, Henry Kissinger, avertizează că războiul comercial între China și SUA s-ar putea transforma într-un război pur şi simplu: Rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa

Published

on

© Kissinger Institute on China and the United States/ Facebook

Războiul comercial dintre China și Statele Unite s-ar putea transforma într-un război pur și simplu între cele două puteri, a atras atenția joi la Beijing fostul secretar de stat american Henry Kissinger, anunță AFP, citat de Agerpres.

Veteranul diplomației SUA, în vârstă de 96 de ani, fost secretar al Departamentului de stat american în perioada președintelui Richard Nixon, este considerat un artizan al apropierii istorice între cele două puteri la începutul anilor 1970.

Într-o conferinţă organizată de grupul media Bloomberg, el şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu războiul comercial dintre cele două ţări de anul trecut, purtat prin decizii reciproce de majorare a tarifelor vamale.

”Dacă permitem ca acest conflict să se deterioreze, rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa” în secolul al XX-lea, a tras el un semnal de alarmă.

”Primul Război Mondial a izbucnit în urma unei crize relativ minore (…), în timp ce acum armele sunt mult mai puternice”, a avertizat acesta.

În afară de diferendul lor comercial, cele două ţări sunt pe poziţii opuse şi pe plan strategic, în special în legătură cu Taiwanul şi cu Marea Chinei de Sud, ambele revendicate de Beijing.

”China este o mare putere economică, şi noi la fel. Prin urmare, este inevitabil să fim dominanţi cam peste tot pe suprafaţa globului”, a declarat Kissinger.

Finalizarea fazei întâi a acordului comercial dintre Statele Unite şi China ar putea să aibă loc abia anul viitor, au declarat miercuri persoane apropiate Casei Albe, în condiţiile în care Beijingul exercită presiuni pentru o retragere mai largă a tarifelor, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin au afirmat într-o conferinţă de presă susţinută pe 11 octombrie că finalizarea unui acord comercial iniţial ar putea avea loc până la cinci săptămâni. Cinci săptămâni mai târziu, acordul este încă incert, iar negocierile s-ar putea complica, au declarat prsoane şi experţi comerciali.

Trump şi reprezentantul pentru Comerţ Robert Lighthizer recunosc că retragerea tarifelor pentru un acord care nu rezolvă problemele legate de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală şi de transferul de tehnologie nu va fi considerată o afacere bună pentru Statele Unite, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

Oficiali ai Beijingului au sugerat că președintele chinez, Xi Jinping și cel american, Donald Trump, ar putea semna un acord la începutul lunii decembrie.

Unii experți opinează că data care ar trebui urmărită este cea de 15 decembrie, când ar trebui să intre în vigoare o taxă vamală adiţională de 10% asupra diferitelor bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor

Published

on

© EU_ScienceHub/ Twitter

România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, relevă un infografic al Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, remis CaleaEuropeană.ro. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).

Astfel, cantitatea de deșeuri nereciclate este din ce în ce mai mare începând cu 2015, îmbunătățirea ratei de reciclare fiind lentă.

În 2012, România producea 4.3 milioane de tone de deșeuri municipale, ajungând ca în 2017 cifra să se ridică la 4.58 milioane tone de deșeuri municipale nereciclate pe an – adică 12500 de tone pe zi.

Spre deosebire de România, alte state din regiune reușesc să recicleze în jur de o treime din deșeurile municipale – Polonia 34%, iar Bulgaria și Ungaria 35%. Campioana Uniunii Europene la reciclare este Germania, cu 68% rată de reciclare.

Uniunea Europeană a setat drept țintă pentru 2020 ca fiecare țară să recicleze minim 50% din deșeurile produse de municipiile sale.

Continue Reading

NEWS

Senatul american a votat: Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al Statelor Unite în România

Published

on

Adrian Zuckerman a fost confirmat miercuri de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel care îl va succeda pe Hans Klemm, informează Digi24

Senatul american a acordat 65 de voturi în favoarea lui Zuckerman și 30 împotrivă.

Astfel, Adrian Zuckerman poate să-și preia acum postul de la București, după ce președintele Donald Trump îi va semna scrisorile de acreditare.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Citiți și:
Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending