Connect with us

NEWS

Președintele Aleksandr Vučić: Serbia se află pe calea europeană, dar va continua să aibă cele mai bune relaţii cu Rusia; nu va impune niciodată sancțiuni împotriva Moscovei

Published

on

Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandr Vučić, în urma unei întâlniri la Belgrad cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia şi nu va introduce niciodată sancţiuni împotriva Rusiei. Serbia nu a vorbit niciodată împotriva Rusiei şi nu o va face”, a spusVučić, potrivit Bloomberg

Vucic a mai precizat că aderarea la UE prevede coordonarea politicii externe cu Bruxelles-ul, însă Serbia va lua în considerare legăturile vechi cu Rusia.

„Serbia se află pe calea europeană, dar va continua să aibă cele mai bune relaţii cu Rusia. (…) Serbia va continua să-şi dezvolte propriile politici şi ne aşteptăm să primim înţelegere din partea UE în această privinţă. Serbia este o ţară independentă şi liberă”, a mai declarat preşedintele sârb.

Foto: Александар Вучић

Aleksandr Vucici a subliniat că Serbia intenţionează să adere la politica de neutralitate militară.

„În prezent, Serbia are o situaţie mai bună a finanţelor publice decât acum 3-4 ani, astfel încât vom continua să ne modernizăm rapid armata. Vrem să fim capabili să ne protejăm ţara, teritoriul. I-am spus ministrului Lavrov că Serbia este neutră din punct de vedere militar, iar această poziţie de neutralitate militară nu se va schimba”, a mai spus liderul de la Belgrad.

Cu toate acestea, preşedintele sârb a vorbit despre cooperarea militară cu Rusia şi despre intenţia Belgradului de a cumpăra din Rusia cel puţin şase elicoptere militare, precum şi sisteme de apărare aeriană.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a precizat că Serbia va primi gratuit 30 tancuri T-72 şi 30 de vehicule de recunoaştere şi de patrulare BRDM-2.

Comisia Europeană a adoptat, pe 6 februarie, Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”. Documentul prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune. În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și: MAE, mesaj către Comisia Europeană: România va include politica de extindere spre Balcanii de Vest în prioritățile președinției Consiliului din 2019

 

.

INTERNAȚIONAL

Președintele Volodimir Zelenski mulțumește țărilor G7 pentru sprijinul continuu pentru ”independența și suveranitatea Ucrainei”: Crimeea este Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit duminică G7, după ce liderii celor mai dezvoltate state, reuniți la Cornwell, și-au exprimat sprijinul față de Kiev și au solicitat Rusiei să își retragă trupele și armamentul din proximitatea graniței cu Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Felicit sprijinul ferm al statelor G7 din comunicatul Summit. Recunoscător liderilor pentru sprijinul continuu pentru independenţa & suveranitatea Ucrainei & apelul către agresor de a retrage trupele de la graniţele Ucrainei & Crimeea. Crimeea este Ucraina”, a precizat într-un mesaj pe Twitter președintele Ucrainei.

În cadrul declarației adoptate la finalul summitului, țările G7 au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, solicitând Moscovei să își retragă trupele din Crimeea și de la frontiera cu Ucraina.

Încercând să se distanțele de abordarea fostului locuitor de la Casa Albă și să risipească temerile est-europenilor, Administrația Biden a anunțat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu omologul rus, Vladimir Putin, care va avea loc la Geneva, potrivit Agerpres. 

Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Asistenţa este destinată “să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

Published

on

© Slovak Academy of Sciences, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște în două rapoarte privind pandemia de COVID-19 care urmează să fie prezentate la viitoarea sa adunare generală că a reacționat lent în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce privește emiterea de recomandări și adoptarea de măsuri, anunță EFE, citat de Agerpres.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost ”întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În raport este subliniat că OMS ”ar fi trebuit să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aștepte aprobarea țărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgență” în perioada în care era nevoie de o reacție față de primele focare.

Documentul semnalează că ”omenirea nu era pregătită pentru o amenințare de acest tip”, scoțând la iveală lipsa de abilitate colectivă pentru a prezice evoluția pandemiei, nu doar în ceea ce privește chestiunile sanitare, dar și în ceea ce privește aspectele sociale și economice. ”Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul.

De exemplu, adaugă textul, ”implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Pendularea între necesitatea de a proteja sănătatea publică și cea de a salva economia s-a numărat printre elementele care au determinat o reacție lentă a multor guverne la începutul pandemiei, estimează comitetul care a realizat rapoartele.

Raportul arată că ”este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real”, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care ”necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri”.

În cel de-al doilea raport, realizat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, critici similare nu sunt puține și arată că în 2020 a existat ”o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală” care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Viitoarea adunare generală a Organizației Mondiale a Sănătății va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, reafirmă de la Kiev sprijinul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Published

on

© Dmytro Kuleba/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru51 mins ago

Dragoș Pîslaru: Adoptarea Garanției Europene pentru Copii, o nouă bătălie decisivă câștigată pentru viitorul copiilor noștri!

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 20 mld. de euro în cadrul primei tranzacții pentru sprijinirea redresării Europei

SUA6 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA7 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.9 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu9 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE10 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA10 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending