Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.

„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.

„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.

Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).

În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.

„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.

Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.

Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.

În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.

„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”

Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.

Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.

„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.