Connect with us

U.E.

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi: Proiectul Uniunii Europene este o modalitate prin care statele membre își protejează suveranitatea într-un mediu global din ce în ce mai incert

Published

on

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a susținut, ieri, la Bologna, proiectul Uniunii Europene ca modalitate pentru statele membre de a-și proteja suveranitatea într-un mediu global din ce în ce mai incert, informează Bloomberg

Vorbind într-un moment în care UE se confruntă cu Brexit-ul și cu creșterea populismului, Draghi este de părere că întregul cadru instituțional al blocului comercial a permis membrilor săi să fie liberi în multe domenii.

,,În lumea de astăzi, interconexiunile tehnologice, financiare și comerciale sunt atât de puternice încât doar cele mai mari țări pot fi independente și suverane în același timp și, chiar și așa, nu pot face acest lucru în totalitate”, a declarat președintele BCE într-un discurs la Universitatea din Bologna. ,,Pentru cele mai multe state naționale, inclusiv pentru țările europene, aceste două caracteristici nu coincid”.

Referindu-se la decizia Marii Britanii de a părăsi UE și la sentimentul anti-euro în Italia, Draghi a declarat că a fi în afara blocului ,,ar putea conduce la o mai mare independență politică, dar nu neapărat la o mai mare suveranitate. Același lucru este valabil și pentru moneda unică. “

Mario Draghi a precizat că o ţară care ar ieşi din zona euro ar fi afectată în continuare de consecinţele politicii monetare a BCE, aşa cum a fost cazul Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank) înainte de lansarea monedei euro.

,,Majoritatea ţărilor nu ar mai beneficia de facturarea în moneda locală, ceea ce ar exacerba efectele inflaţiei dacă ar demara o mare devalorizare a cursului de schimb. În plus, ar fi mult mai expuse la consecinţele politicii monetare de peste hotare, şi în primul rând a politicii monetare a BCE, ceea ce ar putea constrânge autonomia politicii interne. În ultimii ani, Danemarca, Suedia, Elveţia precum şi economiile din Europa Centrală şi de Est au fost afectate de consecinţele măsurilor noastre de politică monetară”, a subliniat preşedintele BCE, citat de Agerpres.

Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 29 martie, însă Londra și Bruxelles-ul încă discută condițiile acordului de divorț. Guvernatorul francez al Băncii Centrale a Franței, Francois Villeroy de Galhau, a declarat vineri, că perspectiva unui Brexit ,,fără acord” pare ,,tot mai probabilă”, conform Bloomberg.

Draghi a cerut liderilor UE să  adapteze instituțiile existente la provocările actuale pentru ca ,,valorile europene să rămână esențiale, fundamentale”.

,,Acest proces de adaptare a întâmpinat până acum rezistență, deoarece dificultățile politice naționale inevitabile păreau mereu mai presus de o astfel de nevoie”, a spus el. ,,Nu trebuie să existe nicio îndoială: această ajustare va trebui să fie la fel de profundă ca fenomenul care a dezvăluit fragilitatea ordinii existente și la fel de vastă ca dimensiunile unei ordini geopolitice care se schimbă într-un mod care nu este favorabil Europei”, a mai spus președintele Băncii Centrale Europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending