Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Băsescu a primit mai mulți ambasadori cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare

Published

on

basescu Joanne Lemay ambasador canadaPreședintele Băsescu a primit mai mulți ambasadori în România cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, la întâlnirea cu ambasadoarea Canadei fiind abordată problema vizelor pentru români, șeful statului exprimându-și “ferma susținere” pentru încheierea acordului în domeniu între UE și Canada.

Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu i-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare, pe Gerard Coor, ambasadorul Irlandei în România, pe Augustin Gutierrez Canet, ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România, pe Joanne Lemay, ambasadoarea Canadei în România, pe Joao Bernardo de Oliveira Martins Weinstein, ambasadorul Republicii Portugheze în România, pe Milan Begovic, ambasadorul Muntenegrului în România, pe Jakob Kripp, ambasadorul Ordinului Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta în România, pe Mubarak Mohammed Faleh Al-Suhaijan, ambasadorul Statului Kuweit în România, pe Nieves Ileana Hernandez Portales, ambasadoarea Republicii Cuba în România, pe Christian Biever, ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg în România, pe Robert Fillon, ambasadorul Principatului de Monaco în România, pe Victoria Gonzales-Ariza, ambasadoarea Republicii Columbia în România, pe Paula Margaret Wilson, ambasadoarea Noii Zeelande în România.

De asemenea, președintele Băsescu i-a primit, în vizită de rămas-bun, pe Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, și pe Marianna Sutadi, ambasadoarea Republicii Indonezia în România.

Conform sursei citate, în convorbirea cu ambasadorul Irlandei, Gerard Coor, președintele Traian Băsescu a vorbit despre evoluțiile pozitive ale relațiilor economice dintre România și Irlanda, iar Gerard Coor a afirmat că dezvoltarea schimburilor economice reprezintă o prioritate a mandatului său, alături de îmbunătățirea relațiilor culturale dintre țările noastre.

În discuțiile avute cu ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România, Augustin Gutierrez Canet, s-a vorbit despre necesitatea îmbunătățirii relațiilor economice și culturale dintre cele două țări.

În cadrul întâlnirii cu ambasadoarea Canadei în România, Joanne Lemay, a fost abordată problema vizelor pentru cetățenii români, președintele Băsescu “exprimându-și ferma susținere pentru încheierea acordului dintre Uniunea Europeană și Canada în acest domeniu”, se mai arată în comunicat. “De asemenea, șeful statului a ținut să-și arate deschiderea pentru continuarea colaborării în domeniul energiei nucleare, mulțumind pentru expertiza și ajutorul puse la dispoziție de Canada pentru Reactoarele 1 și 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă”, menționează sursa citată.

Ambasadorul Portugaliei în România, Joao Bernardo de Oliveira Martins Weinstein, a exprimat interesul țării sale pentru consolidarea colaborării dintre România și Portugalia în domeniul relațiilor comerciale, conform comunicatului.

De asemenea, în cadrul întâlnirii cu ambasadorul Muntenegrului în România, Milan Begovic, președintele Traian Băsescu a vorbit despre faptul că România susține integrarea tuturor țărilor Balcanilor de Vest în structurile Uniunii Europene și ale NATO, iar autoritățile din Muntenegru se pot baza pe întreaga susținere a României în acest sens.

În convorbirea cu ambasadorul Ordinului Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta în România, Jakob Kripp, președintele Băsescu “a evocat extraordinarele relații de prietenie și de cooperare, întreținute prin vizite la cel mai înalt nivel și a mulțumit pentru sprijinul acordat de Ordin în planul acțiunilor sociale, educaționale și filantropice”, se mai arată în comunicat.

Discuțiile din cadrul întâlnirii cu ambasadorul Statului Kuweit în România, Mubarak Mohammed Faleh Al-Suhaijan, “s-au concentrat pe aspecte legate de cooperarea economică, subliniindu-se potențialul deosebit pe care cele două state îl au pentru creșterea schimburilor comerciale”.

În cadrul întrevederii cu ambasadoarea Republicii Cuba în România, Nieves Ileana Hernandez Portales, președintele Traian Băsescu a afirmat că trebuie intensificate relațiile bilaterale dintre cele două țări, se mai arată în comunicat.

În timpul întrevederii cu ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg în România, Christian Biever, șeful statului a ținut să mulțumească pentru contribuția pe care Jean-Claude Juncker, în calitate de premier și de președinte al Eurogroupului, a avut-o în consolidarea politicilor europene.

În cadrul discuțiilor cu ambasadorul Principatului de Monaco în România, Robert Fillon, “s-a vorbit despre rolul pe care România îl asumă în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei”, iar președintele Băsescu i-a adresat rugămintea de a-l invita pe ASS Prințul Albert al II-lea de Monaco într-o vizită în țara noastră, se menționează în comunicat.

Ambasadoarea Republicii Columbia în România, Victoria Gonzales-Ariza, i-a adresat președintelui Traian Băsescu mulțumiri pentru susținerea pe care România a oferit-o în procesul de încheiere a mai multor acorduri economice cu Uniunea Europeană, conform sursei citate.

Discuțiile de la întâlnirea președintelui Traian Băsescu cu ambasadoarea Noii Zeelande în România, Paula Margaret Wilson, “s-au concentrat pe discutarea aspectelor care ar putea contribui la intensificarea relațiilor economice și a parteneriatelor durabile”.

Totodată, președintele României, domnul Traian Băsescu l-a primit în vizită de rămas-bun pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, Rab Nawaz Khan, prilej cu care i-a mulțumit pentru contribuția avută la dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări.

Președintele Băsescu a avut o întrevedere și cu ambasadoarea Republicii Indonezia în România, Marianna Sutadi, cu ocazia vizitei de rămas-bun. În cadrul întâlnirii, șeful statului i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată în România și pentru contribuția la dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Sursa: Administrația Prezidențială

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Teheranul a răspuns „textului final” al UE, menit să relanseze dosarul nuclear iranian: „Un acord va fi încheiat dacă SUA reacționează cu realism și flexibilitate”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina va putea exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale începând din septembrie

Published

on

© Ukrainian Minister of Infrastructure Alexander Kubrakov/Twitter

Ucraina poate exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale în septembrie și ar putea exporta în viitor 4 milioane de tone lunar, a declarat marți ministrul adjunct al infrastructurii, Iuriy Vaskov, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

El a precizat că Ucraina a primit cereri pentru ca 30 de nave să vină în Ucraina în următoarele două săptămâni pentru a exporta cereale.

De la debutul invaziei ruseşti din 24 februarie, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus preţurile mondiale la alimente şi a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Trei dintre porturile ucrainene au fost, însă, deblocate luna trecută în cadrul unui acord între Moscova și Kiev care a făcut posibilă trimiterea a sute de mii de tone de cereale ucrainene către cumpărători.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending