Connect with us

U.E.

Președintele BCE, Mario Draghi: Guvernele din zona euro ar trebui să sporească cheltuielile pentru a stimula creșterea economică

Published

on

© European Union, 2016

Șeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat că măsurile de stimulare, inclusiv ratele dobânzilor negative, vor trebui să rămână pe loc mai mult timp dacă guvernele nu vor spori cheltuielile pentru stimula creșterea economică, transmite Financial Times, preluat de Agerpres.

Draghi a fost citat luni de Financial Times, spunând: „Politicile noastre vor continua să funcționeze, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în situația în care guvernele ar cheltui mai mult.”

Draghi a punctat faptul că  „avem țări care au spațiu fiscal și nu îl folosesc”. El a adăugat că cele 19 țări care folosesc moneda euro trebuie să înființeze un organism central pentru cheltuieli, întrucât guvernele individuale tind să respecte propriile priorități și nu pe cele ale uniunii monetare.

Franţa a propus înfiinţarea unui astfel de fond central pentru zona euro, dar alte ţări, inclusiv Germania, cea mai mare economie europeană, au reuşit să-i limiteze dimensiunea şi să-i restrângă obiectivul la promovarea reformelor care să stimuleze investițiile, în locul sprijinirii economiei în momentele dificile. Propunerea franceză s-a concretizat prin adoptarea instrumentului bugetar pentru convergență și competitivitate (IBCC) pentru zona euro, care se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro. 

Citiți și Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro

Recent, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde de euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. Acest program se va derula atât timp cât va fi necesar, pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor, anunță Agerpres.

Pe fondul încetinirii economiei zonei euro, BCE a redus dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, de la minus 0,40% la minus 0,50%. La această măsură se adaugă relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), începând cu 1 noiembrie, mai spune sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul spaniol Pedro Sanchez, mesaj către statele ”frugale” înaintea summitului Consiliului European: Nu va exista o redresare economică dacă nu există unitate

Published

on

© Steffen Seibert/ Twitter

Premierul spaniol Petro Sanchez a subliniat marți nevoia ca liderii UE să ajungă luna aceasta la un acord privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și pachetul de redresare economică post-pandemie, informează Politico Europe.

”Guvernul Spaniei va face tot ce este necesar pentru a ajunge la un acord în luna iulie”, a menționat Sanchez în cadrul conferinței de presă cu Angela Merkel, cancelarul german, desfășurată la Berlin.

”Iulie trebuie să fie luna acordului. Nu va exista o redresare dacă nu există unitate, dacă nu avem un acord”, a completat oficialul spaniol.

 Întâlnirea premierului Pedro Sanchez cu cancelarul german Angela Merkel, la Berlin, face parte dintr-o serie de consultări înainte de summitul Consiliului European, care va avea loc în perioada 17-18 iulie, moment în care șefii de stat sau de guvern se vor reuni pentru prima dată în format fizic pentru a discuta despre pachetul financiar de peste 1.800 de miliarde de euro.

Citiți și: 
Înaintea summitului Consiliului European, Angela Merkel și Giuseppe Conte fac apel la solidaritate europeană privind planul de relansare economică: Avem nevoie de un răspuns puternic, coordonat

Un mesaj similar a fost transmis și de premierul italian Giuseppe Contre, care a avut, de asemenea, o întrevedere cu Merkel. Șeful executivului de la Roma a punctat că ”este momentul să fim curajoși” și că ”avem nevoie de un răspuns puternic, coordonat”.

La rândul său, cancelarul german a subliniat importanța unui ”fond de redresare masiv” care să nu fie redus ”la dimensiunea piticilor. să depunem efort pentru a arăta că Europa dorește să rămână unită în momente de răstriște”, a precizat Merkel reporterilor.

Cu toate acestea, liderul de la Berlin și-a arătat reținerea cu privire la șansele obținerii unui acord în cadrul întrevederii care va avea loc în această săptămână.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.

Franța și Germania, prin vocea ministrului german de Finanțe Olaf Scholz și omologul său francez, Bruno Le Maire, au pledat în favoarea identificării unui acord rapid la nivelul liderilor UE, care urmează să se reunească la mijlocul lunii iulie, pentru prima data în persoană de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, în vederea continuării discuțiilor referitoare la planul de redresare a economiei europene post-pandemie, având drept obiectiv obținerea unui acord, după sesiuna plenară a Parlamentului European care începe miercuri, în cadrul căreia eurodeputații vor avea o dezbatere cu privire la summitul Consiliului European din 17-18 iulie.

De cealaltă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a estimat că summitul Consiliului European, care a avut loc la 19 iunie, reprezintă doar ”începutul unei lungi negocieri” şi a insistat ca acest plan să se bazeze pe credite limitate în timp, nu pe subvenţii, o poziție împărtășită și de alte state, printre care și Țările de Jos.

Pentru a crește nivelul de dificultate al acestor negocieri, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat că se opune oricărei “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, calificând această intenție drept “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

La rândul său, premierul italian Giuseppe Conte le-a atras atenția omologilor europeni că va refuza să susțină un plan de relansare european ”la preț redus” în timpul viitorului summit al Consiliului European din 17-18 iulie, exprimându-și speranța că această primă întrevedere în format fizic a șefilor de stat sau de guvern va fi una ”decisivă”. De altfel, acesta, împreună cu omologul spaniol, Pedro Sanchez, vor încerca să convingă împreună patru membri ai UE mai „frugali” să sprijine planul de redresare economică prezentat de Comisia Europeană pentru depășirea crizei de coronavirus.

În încercarea de a convinge statele de nord, reşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Ecologic European. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Tinerii din România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențele digitale de bază 

Published

on

© UNICEF

 

România, țara contrastelor, unde în ciuda numărului mare de elevi olimpici în domeniul IT, datele eurostat arată că tinerii din țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeana la capitolul de competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază.

Doar 56% dintre tinerii români au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate miercuri de Eurostat, cu mult sub media europeană de 80%.

© Eurostat

În contrast, în Croaţia ponderea tinerilor care au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază este de 97%, în Estonia, Lituania şi Olanda este de 93% iar în Grecia de 92%.

Competenţele digitale sunt necesare pentru a putea urma cursuri online, o situaţie care a devenit evidentă în ultimele luni când mulţi tineri nu au putut merge la şcoli, universităţi sau alte instituţii de pregătire din cauza măsurilor de izolare asociate cu pandemia de COVID-19.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, discuții cu Kathy Castor, președinte al Comisiei pentu Criza Climatică din Congresul SUA: Am subliniat că pentru România și celalalte state membre UE este important ca tranziția către economia verde să se facă echilibrat

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European (ITRE) a avut un schimb de opinii, alături de eurodeputatul Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, cu Kathy Castor, membru al Congresului SUA și președinte al Comisiei pentu Criza Climatică, pe tema schimbărilor climatice, a decarbonizării și transformării sectorului energetic din Europa.

”Am prezentat principalele direcții strategice de transformare a sistemelor energetice din UE și am subliniat că pentru Europa, actuala criză a adus pe lângă dezechilibre majore în economie și societate și oportunități financiare și de invesiții nesperate pentru accelerarea implementării Acordului Verde European – Green Deal. În plus, Fondul pentru Tranziția Justă are un buget majorat la aproximativ 40 de miliarde de euro, cu posibilitatea unei noi creșteri. Din toamnă, sperăm să avem și un proiect clar privind stocarea hidrogenului și utilizarea eficientă a acestuia pentru sprijinirea economiilor noastre”, a punctat eurodeputatul român în cadrul unui mesaj pe Facebook.

Acesta a completat că a subliniat în cadrul discuției cu oficialul american că ”atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre UE, care își bazează economiile pe utilizarea cărbunelui, spre exemplu, este important ca tranziția către digitalizare și economia verde să se facă echilibrat și fără să lase pe nimeni în urmă”.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

În contextul pandemiei de coronavirus și a efectelor economice ale acesteia, Uniunea Europeană a mutat în plan secund dezbaterea despre Pactul Ecologic European.

Într-un mesaj video de revitalizare a discuțiilor pe marginea acestui dosar publicat la finalul lunii aprilie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că Pactul Ecologic European va reprezenta motorul relansării Europei și a atras atenția asupra reluării vechilor obiceiuri după criza sanitară, care va determina o încălzire mai mare a planetei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending