Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că joi va efectua, alături de o echipă guvernamentală, o vizită oficială în Republica Moldova, unde urmează să aibă întâlniri cu preşedintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean şi cu şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.

“Mâine, împreună cu o echipă guvernamentală, vom efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Vom avea întâlniri bilaterale la nivelul doamnei preşedinte Maia Sandu, la nivelul omologului, domnul Dorin Recean, şi la nivelul preşedintelui Parlamentului, domnul Igor Grosu. Este o vizită prin care reconfirmăm consolidarea relaţiilor bilaterale şi, desigur, este o vizită prin care reconfirmăm sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Moldova pentru parcursul european”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.

Vizita la Chișinău a premierul Nicolae Ciucă are loc la trei săptămâni după deplasarea la București a premierului Dorin Recean, în prima sa vizită oficială în străinătate de la învestirea în fruntea Guvernului Republicii Moldova.

Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit la Palatul Victoria cu prim-ministrul Nicolae Ciucă și la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis. 

Anterior vizitei lui Recean, la Bucureşti, s-a aflat într-o vizită de lucru şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

© NATO Annual Report 2022

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

“Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual pentru 2022 privind situația drepturilor omului în România persistența unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă și generalizată; lipsa de investigare și de răspundere pentru violența de gen, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, violența domestică și asupra partenerului de viață și violența sexuală și abuzuri care vizează persoanele cu handicap instituționalizate.

Instituția notează că executivul a luat măsuri pentru identificarea, investigarea, urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, dar autoritățile nu au dispus de mecanisme eficiente în acest sens și au întârziat procedurile care implicau presupuse abuzuri din partea poliției și corupție, astfel că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitări. Impunitatea autorilor unor abuzuri împotriva drepturilor omului a reprezentat o problemă continuă.

Un exemplu oferit în acest sens de Departamentul de Stat al SUA este cel al fostul ministru român al turismului Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la şase ani de închisoare pentru corupţie în aşa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, o apropiată a fostului preşedinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul aşteptat în cazul său, dar a fost reţinută de poliţia bulgară la graniţă, informează Agerpres.

Un alt exemplu reţinut în raportul american este condamnarea primarului Cristian Popescu-Piedone la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în cazul eliberării autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Documentul american consemnează că executivul european a recomandat în raportul său din noiembrie privind Mecanismul de cooperare şi verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România, ca formă de recunoaștere a progreselor înregistrate de țara noastră în acest sens.

În capitolul privind dreptul la un proces echitabil, Departamentul de Stat al SUA evidențiază că au existat relatări conform cărora independența justiției și a procuraturii a fost compromisă de organisme controlate politic, care au puterea de a disciplina sau de a exercita represalii împotriva judecătorilor și procurorilor pentru deciziile lor sau pentru presupusele înclinații politice.

Instituția dă exemplu cazul judecătorului Cristi Danileț, destituit de Consiliul Superior al Magistraturii pentru presupuse ”abateri pe rețelele de socializare”.

Societatea civilă și formatorii de opinie au relatat că Danileț a fost de fapt înlăturat pentru că a criticat în mod vocal modificările controversate și favorabile corupției aduse legilor justiției în timpul guvernării anterioare conduse de Partidul Social Democrat.  Pe parcursul anului, CSM l-a exclus pe Danileț de încă două ori, în mai și în iulie.  El a făcut apel la toate cele trei decizii la Înalta Curte, dar a rămas în continuare cu interdicția de a practica avocatura și nu va primi niciun salariu până la soluționarea cazurilor împotriva sa.  În decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat prima decizie a CSM de excludere a lui Danileț și a înlocuit-o cu un avertisment. 

Potrivit raportului anual al UE privind statul de drept, publicat în iulie, dispozițiile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea în aplicare a acestora au continuat să ridice îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar. Competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef au rămas un motiv de îngrijorare.

Departamentul de Stat al SUA mai notează în raport, citând Radio Europa Liberă, că în primele şapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) pentru contracte cu anumite instituţii media care au avut în principal o acoperire pro-guvernamentală şi au evitat subiecte de interes public care ar fi putut stânjeni guvernul, în majoritatea cazurilor fără să se menţioneze că era vorba de publicitate politică.

Presa independentă a relatat că astfel de practici au fost folosite în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi alocat peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pentru acoperirea unor cheltuieli media nedeclarate pe întreg anul 2021.

Reporterii independenți și ONG-urile de media au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect oprirea criticilor din partea presei, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială.

Referitor la libertatea în mediul online, în raport este amintită situația din luna februarie a lui 2022, când guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusă. 

Mass-media și ONG-urile au protestat în mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic în baza căruia Autoritatea națională pentru gestionarea și reglementarea comunicațiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web. 

Organismele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fără justificare legală reprezintă un precedent periculos și au fost ineficiente în ceea ce privește blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită prin intermediul site-urilor web nou create și paginilor de Facebook.  

În egală măsură Departamentul de Stat al SUA face trimitere la luna mai, când cercetători, istorici, profesori universitari și activiști au publicat o scrisoare deschisă prin care îndeamnau instituțiile guvernamentale să permită accesul liber și nerestricționat la Arhivele Naționale. 

Aceștia au acuzat Ministerul de Interne că folosește în mod regulat o lacună legală pentru a le limita accesul la informații clasificate despre regimurile dictatoriale anterioare ale țării, inclusiv cele din perioada comunistă, precum și despre crimele și deportările din timpul Holocaustului.  În scrisoare se afirmă că cenzura pe aceste teme este ilegală, deoarece, conform legii, documentele sunt de interes public și se referă la crime împotriva umanității. Coaliția a susținut că ar trebui să se aplice normele NATO, care permit declasificarea informațiilor după 30 de ani.

Timp de aproape 50 de ani, Rapoartele de țară privind drepturile omului au reprezentat o resursă vitală pentru guverne, cercetători, grupuri de susținere, jurnaliști și voci ale conștiinței din întreaga lume care lucrează pentru a promova respectarea drepturilor omului și responsabilitatea pentru nedreptate.

Rapoartele individuale acoperă 198 de țări și teritorii, oferind informații factuale și obiective bazate pe relatări credibile ale evenimentelor care au avut loc pe parcursul anului 2022. 

Aceste rapoarte sunt întocmite cu meticulozitate de către angajații Departamentului de Stat al SUA și de misiunile SUA de peste mări și țări din întreaga lume, care, în mod colectiv, petrec mii de ore pregătind rapoartele folosind informații credibile de la ambasadele și consulatele SUA din străinătate, oficiali guvernamentali străini, organizații neguvernamentale și internaționale, juriști și experți juridici, jurnaliști, cadre universitare, apărători ai drepturilor omului, activiști din domeniul muncii și rapoarte publicate.