Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a susținut în fața a 53 de omologi din toată lumea aderarea României la “Declarația globală privind energia regenerabilă și eficiența energetică”.

Acesta a anunțat într-o discuție organizată de Emiratele Arabe Unite, președinta COP28, și de UE, că țara noastră este pregătită ”să joace un rol de lider în efortul global” de triplare a capacității de producție a energiei regenerabile și de dublare a eficienței energetice până în 2030.

”Nu doar pentru noi, ci pentru întreaga umanitate, miza este fără precedent. Vom avea sau nu un viitor pe această planetă? România este pregătită să joace un rol de lider în acest efort global, având proiecte de miliarde de euro și un potențial cu totul aparte în regiunea noastră, pe toate palierele (solar, eolian, geotermal, hidrogen, energie nucleară etc.)”, a amintit oficialul.

Sebastian Burduja le-a detaliat miniștrilor din întreaga lume ”succesele României din ultimii ani, atât prin creșterea numărului de prosumatori, cât și prin mobilizarea mediului privat și creșterea accelerată a producției de energie din surse regenerabile”.

”Energia nu trebuie să fie doar verde, ci în primul rând sigură. Și le-am mai spus un lucru: când ne întoarcem fiecare acasă în țările noastre, să ne reamintim că misiunea pe care ne-am asumat-o împreună nu este despre următoarele alegeri, ci despre următoarele generații”, a conchis ministrul Energiei.

Peste 120 de țări, printre care și România, s-au angajat să tripleze capacitatea mondială de energie regenerabilă și să dubleze eficiența energetică până în 2030 în cadrul Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Conform unui comunicat al COP28, statele își asumă să urmărească următoarele obiective:

• să colaboreze în ceea ce privește lanțurile valorice reziliente și dezvoltarea de tehnologii, inclusiv prin transfer voluntar în termeni și condiții stabilite de comun acord;
• să extindă sprijinul financiar pentru extinderea programelor de energie regenerabilă și de eficiență energetică pe piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare, inclusiv investițiile din mai multe surse din sectorul privat, băncile multilaterale de dezvoltare și filantropia;
• să colaboreze în ceea ce privește mecanismele de finanțare accesibile pentru a reduce costul capitalului pe piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare.
• îmbunătățirea sprijinului tehnic și a consolidării capacităților pentru energiile regenerabile și eficiența energetică în economiile în curs de dezvoltare;
• să accelereze interconectările transfrontaliere ale rețelelor.

Pentru a realiza aceste obiective, țări sunt conștiente că sunt necesari următorii pași:

• accelerarea procesului de autorizare a proiectelor de energie regenerabilă și a infrastructurii aferente;
• dezvoltarea și extinderea conexiunilor la rețea și îmbunătățirea integrării sistemelor energetice;
• să ofere claritate în ceea ce privește concepția pieței și sistemele de stimulare și să consolideze condițiile de piață și cadrele de investiții pentru a facilita investițiile în sursele regenerabile și în eficiența energetică.
• promovarea eficienței energetice, a electrificării și a gestionării cererii de energie în toate sectoarele relevante;
• sensibilizarea publicului și încurajarea schimbării comportamentului;
• încurajarea unor investiții publice și private multiple, sporite și semnificative, în special pentru țările în curs de dezvoltare;
• să îmbunătățească și să extindă noile soluții tehnologice, inclusiv prin sprijin pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

Raportul Programme for International Student Assessment (PISA) 2022, publicat recent, oferă o analiză aprofundată a peisajului educațional din România, evaluând cunoștințele și abilitățile elevilor de 15 ani la matematică, citire și științe. Perspectivele PISA ajută factorii de decizie politică și educatorii să înțeleagă cât de bine pregătește sistemul educațional elevii pentru provocările vieții reale și pentru succesul viitor.

Prezentare generală a performanțelor României

Cel mai recent raport PISA arată că performanța medie a elevilor de 15 ani din România a rămas relativ stabilă față de 2018 la matematică, citire și științe. Cu toate acestea, în comparație cu 2012, scorurile la matematică au înregistrat o scădere, în timp ce rezultatele la citire și științe au rămas constante din 2012.

Între 2018 și 2022, decalajul dintre elevii cu cele mai bune și cele mai slabe performanțe la matematică și citire a rămas relativ neschimbat, în timp ce la științe s-a mărit. În mod notabil, extinderea învățământului secundar la populații anterior marginalizate a dus la o creștere a numărului de elevi de 15 ani eligibili pentru testul PISA în România. În ciuda acestui fapt, rezultatele elevilor mai avantajați nu au scăzut la nicio materie.

Comparații internaționale

Elevii din România au obținut rezultate sub media OCDE la matematică, citire și științe. Proporția celor mai buni performeri (nivel 5 sau 6) la cel puțin o materie a fost mai mică în România în comparație cu media OCDE, în timp ce o proporție mai mică a atins un nivel minim de competență (nivel 2 sau mai mare) la toate cele trei materii.

Competența la matematică

La matematică, 51% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 de competență, semnificativ mai puțin decât media OCDE de 69%. Doar 4% dintre elevi au avut performanțe de top (nivel 5 sau 6), față de media OCDE de 9%. Raportul evidențiază un decalaj considerabil între România și țările asiatice cu performanțe ridicate.

Competența la citire

La citire, 58% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau superior, sub media OCDE de 74%. Doar 2% dintre elevi au atins nivelul 5 sau mai sus, față de media OCDE de 7%.

Competența în domeniul științelor

La științe, 56% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau mai sus, față de media OCDE de 76%. Doar 1% dintre elevi au obținut performanțe de top (Nivelul 5 sau 6), sub media OCDE de 7%.

Investiții în educație

Raportul notează că cheltuielile pentru educație sunt legate într-o anumită măsură de performanța elevilor. În România, cheltuielile cumulate pe elev, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, au fost de aproximativ 38.900 USD, sub media OCDE. Cu toate acestea, studiul nu a constatat nicio creștere a deficitului de personal didactic raportat în școlile din România.

Progresul școlar și istoricul elevilor

La momentul susținerii testului PISA în 2022, 66% dintre elevii de 15 ani din România erau înscriși în clasa a IX-a. În plus, 97% au raportat că au frecventat învățământul preprimar timp de un an sau mai mult, depășind media OCDE. Cu toate acestea, 5% dintre elevi au raportat că au repetat o clasă cel puțin o dată după ce au intrat în școala primară, sub media OCDE de 9%.

Sondajul PISA 2022 s-a axat pe matematică, lectura și științele fiind domenii minore, iar gândirea creativă fiind domeniul inovator de evaluare. Rezultatele pentru gândirea creativă și educația financiară sunt așteptate în 2024.

În concluzie, raportul PISA 2022 oferă informații valoroase despre sistemul educațional din România, identificând domeniile de forță și domeniile care necesită atenție pentru o îmbunătățire continuă. Factorii de decizie politică și educatorii pot folosi aceste informații pentru a adapta strategii care să îmbunătățească experiența educațională generală a elevilor din țară.

Experiența României cu Parchetul European este una pozitivă, țara noastră având ocupată întreaga schemă de 20 de posturi de procurori europeni delegați, a subliniat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la care au participat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și procurorul-șef al Parchetului European, Laurei Codruța Kövesi.

Potrivit unui comunicat al ministerului, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu miniștrii de Justiție din țările membre pe tema relației EPPO cu autoritățile naționale.

”Extinderea competențelor Parchetului European a fost un numitor comun al luărilor de poziție din partea miniștrilor de Justiție participanți. România este deschisă acestei extinderi, precum și demersurilor de consolidare a cadrului normativ şi instituțional necesar combaterii infracționalității la nivel european”, precizează ministerul în comunicatul mai sus amintit.

În viziunea Alinei Gorghiu, ”în perioada următoare trebuie stabilite clar prioritățile și ajustările necesare pentru a consolida activitatea EPPO, având în vedere rolul important pe care această instituție îl joacă în combaterea criminalității organizate”.  

Astfel, ”obiectivul trebuie să fie subminarea capacităților financiare ale grupurilor de criminalitate organizată”, consideră aceasta.

Au fost prezentate, de asemenea, cele mai recente demersuri din aria răspunsului sistemului judiciar și luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Unul dintre demersurile relevante este cel al consolidării regimului de sancțiuni UE.

În contextul reuniunii, Alina Gorghiu a avut o întrevedere cu ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti. Principala temă de discuție a fost cooperarea judiciară bilaterală.

Ministrul Justiției a avut un dialog și cu omologul belgian, Paul Van Tigchelt. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile din aria justiției ale viitoarei Președinții belgiene a Consiliului UE, pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.

Un alt subiect s-a referit la condițiile de detenție din penitenciarele românești, care se ridică la standardele CEDO. Ministrul belgian al Justiției a afirmat că „există mereu deschidere pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Regatul Belgiei și România pentru combaterea traficului de droguri”.

Pe lângă relația Parchetului European cu autoritățile naționale, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a aflat și actualizarea Directivei europene privind protecția și drepturile victimelor, moment în care Alina Gorghiu a prezentat viziunea României și a detaliat măsurile pe care țara noastră le-a implementat deja.