Connect with us

U.E.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în cadrul declarațiilor comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson: Nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul, trebuie să aibă loc acum

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton este unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

”Acesta este un acord echilibrat. Este o dovada a angajamentului nostru de a găsi soluții. Oferă certitudine acolo unde Brexit creează incertitudine. Nu va exista graniță pe insula irlandeză și piața unică va fi protjată. Acordul nu este despre noi, ci despre oameni și pace”, le-a spus Juncker jurnaliștilor prezenți la scurtele declarații de presă.

Juncker a completat că nu este nevoie, în acest context, de o nouă prelungire a articolului 50, o poziție menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

”Nu va exista o amânare. Nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul, trebuie să aibă loc acum”, a declarat Juncker în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles alături de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Abia aştept să-mi continui conversaţiile cu Boris”, a adăugat preşedintele la final de mandat al Comisiei Europene.

”Pentru că vom începe negocierile privind viitoarea relaţie imediat ce acordul este aprobat. Ne vom începe dezbaterile pe 1 noiembrie”, a spus mai spus Jean-Claude Juncker.

La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a declarat că acordul convenit reprezintă o înțelegere reciproc avantajoasă, atât pentru UE, cât și pentru Regatul Unit.

”Cred că este un rezultat rezonabil, corect și a reflectat muna asiduă depusă de ambele părți … Pentru noi, în Marea Britanie, înseamnă că putem oferi un adevărat Brexit care va garanta obținerea obiectivelor. Înseamnă că întreg Regatul Unit părăsește UE pe 31 octombrie și înseamnă că Irlanda de Nord și fiecare parte a Regatului Unit pot participa pot participa la acorduri de liber schimb , oferind tarifele noastre, exportând mărfurile noastre în întreaga lume, dar înseamnă, de asemenea, că putem lua, împreună ca un singur Regat Unit, decizii cu privire la viitorul nostru – legile noastre, granițele noastre, banii noștri și modul în care dorim să conducem Regatul Unit. Aceste decizii vor fi luate în Regatul Unit de către reprezentanții aleși ai Regatului Unit”, a declarat Boris Johnson, recurgând la un discurs triumfalist.

Johnson a continuat cu un ton ultimativ, spunând că ”acum este momentul să livrăm Brexit-ul. Și împreună putem lucra la construirea viitorului nostru parteneriat”.

Scurtele declarații au fost urmate de rafale de întrebări adresate de jurnaliștii prezenți, moment în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a ridicat mâinile, în încercarea de a-i disciplina.

Afișând o mină serioasă și tristă, Juncker a împărtățit astfel ultimele sale gânduri legate de Brexit: ”Sunt bucuros că există un acord. Dar sunt trist din cauza Brexit-ului”, a spus președintele în exercțiu al Comisiei Europene înainte de a părăsi sala.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli privind piața unică pentru a evita o frontieră dura pe isula irlandeză. Protocolul va evita, de asemenea, orice frontieră vamală pe insula irlandeză, garantând n același timp că Irlanda de Nord rămâne parte a teritoriului vamal al Regatului Unit.

Adunarea Irlandei de Nord va avea o voce decisivă cu privire la aplicarea pe termen lung a dreptului comunitar în Irlanda de Nord. Astfel, Adunărea legislativă va fi consultată după patru ani de încheierea perioadei de tranziție cu privire la aplicarea acestor norme, fiind un aviz cu valabilitate temporară, trebuind reînnoit la fiecare patru ani.

Principala schimbare în Declarația politică se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Citiți și:
Berlinul, sceptic cu privire la posibilitatea unui parteneriat strâns UE-Regatul Unit post-Brexit. Angela Merkel: Marea Britanie va fi un potențial competitor pentru Uniunea Europeană

În pofida etapei parcurse joi de Londra și Bruxelles în lungul proces de închidere a dosarului Brexit, rămân dubii că acest acord convenit de negociatorii europeni și cei britanici va fi primi sprijinul Camerei Comunelor, mai ales dacă luăm în calcul recentele declarații ale Partidului Unionist Democrat nord-irlandez, care a spus că nu poate susține înțegerea convenită de Jonhson.

Astfel, premierul britanic Boris Johnson se vede în situația de a convinge un serios număr de parlamentari laburiști și pe cei 21 de conservatori pe care i-a expulzat din partid luna trecută pentru a-și asigura majoritatea.

La scurt timp după ce știrea potrivit căreia cele două părți au convenit un acord, liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn a calificat înțelegerea ca fiind mai rea decât cea negociată de predecesorul lui Johnson, Theresa May.

”Acest acord ar trebui respins. Cel mai bun mod de a soluționa Brexit-ul este acela de a le oferi oamenilor ultimul cuvânt”, a spus Corbyn, pledând astfel pentru un al doilea referendum.

Deznodământul se va revela sâmbătă, când va avea loc o ședință extraordinară a Camerei Comunelor.

Parlamentarii britanici au votat joi, cu 287 voturi pentru și 275 împotrivă, pentru organizarea unei rare sesiuni parlamentare, fiind pentru a cincea oară, din 1939 până în prezent, când Camera Comunelor se reunește sâmbăta. 

Astfel, Parlamentul britanic s-a reunit sâmbăta în ultimii 80 de ani la: 2 septembrie 1939, la o zi după declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, 30 iulie 1949, în ultima zi a sesiunii de vară, 3 noiembrie 1956, Criza Suezului fiind cauza, și 3 aprilie 1982, în timpul războiului din Insulele Faukland.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația USR-PLUS în Parlamentul European a prezentat primul raport de activitate, la patru luni de la preluarea mandatului. Care sunt cele mai importate realizări ale acesteia

Published

on

© stiri.plus

Alianța USR-PLUS a prezentat un raport al activității europarlamentarilor celor două formațiuni politice, la patru luni de la preluarea mandatului de membri ai Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat,  Alianța a prezentat ”cele mai importante realizări ale delegației noastre și pozițiile obținute prin care vom urmări să ne îndeplinim promisiunile făcute în timpul campaniei electorale”, în ”spiritul transparenței și deschiderii față de cetățeni”.

Astfel, în sursa amintită mai sus este punctată influența Delegației USR-PLUS asupra deciziilor europene, prin Dacian Cioloș, care a a devenit la 19 iunie primul român ales în funcția de președinte al Grupului Renew Europe, a treia forță politică în Parlamentul European, după ce a ieșit învingător în urma competiției interne.

De asemenea, este punctat și faptul că europarlamentarii Alianței au devenit membri ai ” celor mai importante comisii și delegații parlamentare, obținând și funcții de vicepreședinți sau coordonatori:

-Cristian Ghinea: copreședinte al delegației USR PLUS și vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională

-Dragoș Tudorache: copreședinte al delegației USR PLUS și vicecoordonator al Renew în Comisia pentru justiție, libertăți civile și afaceri interne (LIBE)

-Dragos Pîslaru: coordonator al Renew în Comisia pentru muncă (EMPL)

-Nicu Ștefanuță: vicepreședinte al delegației cu SUA

-Ramona Strugariu: vicepreședinte al delegației cu Republica Moldova

-Vlad Botoș: vicepreședinte al delegației cu Albania

-Clotilde Armand: comisia de bugete și comisia de transport.”

”Am reușit să obținem introducerea unor priorități-cheie din programul electoral al Alianței în programul pe cinci ani prezentat de noua președintă a Comisiei Europene: extinderea MCV la nivel european, organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE în special prin găsirea de modalități de participare a cetățenilor în deciziile Uniunii, păstrarea angajamentului pentru politici europene consistente de dezvoltare regională și agricultură.”, mai este subliniat în sursa amintită mai sus.

Alianța a adus în prim-plan și aportul pe care l-a avut delegația de europarlamentari USR-PLUS la numirea Laurei Codruța Koveși în funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”De asemenea, prin Clotilde Armand, membru în comisia de bugete, am susținut suplimentarea finanțării pentru Parchetul European pentru a deveni funcțional din 1 ianuarie 2020. Am propus numirea expertului în sănătate Vlad Mixich în funcția de membru independent al Consiliului de administrație al Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă.”, mai este precizat în comunicat.

Sunt aminitite și inițiativele legislative ale unor membri ai USR-PLUS, dar și faptul că unii dintre europarlamentarii acestei delegații au fost desemnați raportori ai Parlamentul European pentru diferite dosare:

”-Cristian Ghinea: raportor al Parlamentului european pentru Regulamentul Mecanismului Transfrontalier, prin care ne propunem să facem mai ușoară viața beneficiarilor de fonduri europene implicați în proiecte transfrontaliere și, de asemenea, raportor special în comisia CONT pentru asistența medicală transfrontalieră.

-Dragoș Pîslaru: raportor PE pentru programul de asistență pentru reforme structurale 2021-2027, raportor pentru regulamentul de coordonare a sistemelor de asigurări sociale și raportor Renew pe programul InvestEU

-Nicu Ștefănuță: raportor al Renew pentru problema despăduririlor și pentru mecanismul de protecție civilă RescEU; inițiator al programului pilot de mobilitate „Erasmus pentru seniori”

-Dragoș Tudorache: raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova

-Vlad Botoș: inițiator al programului pilot de etichetare a alimentelor

-Clotilde Armand: raportoare a Renew pentru bugetul Uniunii Europene pentru anii 2019-2020. Inițiatoare a unor amendamente bugetare prin care se asigură repartizarea echilibrată a fondurilor europene între Est și Vest.

-Ramona Strugariu: raportor Renew în LIBE pentru statul de drept în Ungaria, pentru programele de finanțare pentru justiție și pentru drepturi și valori; raportor Renew în CONT pentru descărcarea de gestiune a agențiilor UE din aria de justiție și afaceri interne, și pentru protejarea intereselor Uniunii împotriva fraudei; responsabilă Renew pentru domeniile pluralismului și libertății presei, precum și infracționalității organizate, corupției și fraudei.”, mai este scris în comunicat.

În încheiere, Alianța USR-PLUS amintește și de sprijinul acordat Republicii Moldova. ”Ne-am întâlnit la Bruxelles cu fostul Premier Maia Sandu pentru a discuta despre sprijinul pe care îl putem acorda de la nivel european Republicii Moldova. În urma acestei întâlniri, delegația noastră, prin Dragoș Tudorache, a obținut în comisiile Parlamentului European creșterea fondurilor europene destinate reformelor în Republica Moldova. Totodată, Dragoș Tudorache a devenit raportor permanent al Parlamentului European pentru Moldova iar Ramona Strugariu este vicepreședintă a delegației Parlamentului European cu Moldova, poziții din care vom putea sprijini în mod consistent parcursul european al acestei țări.”, este stipulat în comunicat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Grupul de prietenie parlamentară UE – Qatar, relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE)

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Grupul de prietenie parlamentară UE-Qatar a fost relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE).

”Salut relansarea Grupului de prietenie parlamentară UE – Qatar, care a avut loc, la inițiativa mea, în Parlamentul European și la care mi-au făcut onoarea să participe Excelența Sa Abdulrahman bin Mohammed Sulaiman Al-Khulaifi, ambasadorul statului Qatar și mai mulți colegi eurodeputați”, a scris eurodeputatul român Cristian Bușoi într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Grupul, format din 18 membri, a fost înființat în anul 2014 cu scopul de a sprijini dialogul dintre oficialii UE și Guvernul din Qatar, în vederea îmbunătățirii relațiilor economice, politice, sociale și culturale dintre cele două părți.

”Atribuțiile Grupului presupun organizarea de întâlniri, conferințe și seminarii ce au ca subiect de dezbatere probleme de politică externă, energetică, de securitate și transport, drepturile omului, educație și formare, protejarea mediului, inovație, politici de sănătate sau relații de investiții.”, a explicat Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending