Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, turneu în Balcanii Occidentali, pentru contracararea influenței Rusiei și Chinei

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune, potrivit Euobserver.

Foto: Facebook/ Jean-Claude Juncker

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Jean-Claude Juncker a decis efectuarea acestui turneu pentru că “zona Balcanilor de Vest este foarte importantă din punct de vedere strategic, urmând să devină parte a UE mai devreme ori mai târziu”, a explicat un funcţionar european, sub protecţia anonimatului.

Influenţa geopolitică a Rusiei, Chinei şi Turciei creşte în această zonă, astfel că este foarte important ca influenţa UE să fie menţinută şi să fie predominantă“, a precizat funcţionarul citat.

Citiți și Raport ECFR: Cum își construiește China influența în țările Europei, inclusiv în România

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Brexit. Premierul britanic Theresa May anunță ”progrese” în discuțiile cu Bruxelles-ul

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”progrese” în discuțiile sale cu Uniunea Europeană pentru organizarea Brexit-ului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am avut o reuniune constructivă cu preşedintele Juncker în această seară”, a declarat Theresa May, indicând că a solicitat ”să se aducă schimbări juridice obligatorii backstop-ului”, această controversată măsură menită să evite revenirea la o frontieră fizică în Irlanda după 29 martie, data Brexit-ului.

”Am făcut progrese”, a subliniat premierul britanic, după o nouă vizită în capitala Belgiei cu speranţa de a obţine ”schimbări obligatorii” în acordul de divorţ încheiat cu UE, dar respins de parlamentul de la Londra.

Conform unui comunicat comun cu președintele Comisiei Europene, remis după discuțiile care au durat circa o oră și jumătate, Theresa May nu a obținut o revizuire a cotroversatului mecanism de backstop.

”Cei doi lideri au convenit că discuţiile au fost constructive şi şi-au îndemnat echipele să continue explorarea opţiunilor într-un spirit pozitiv”, menţionează acest document comun, indicând că Theresa May şi Jean-Claude Juncker ”vor discuta din nou înainte de sfârşitul lunii”.

Până atunci, ei au promis să caute ”ce garanţii” ar putea fi aduse pentru a se asigura că backstop-ul va fi doar temporar şi ce ”alte aranjamente” l-ar putea înlocui pe viitor.

În documentul lor comun nu se pune problema de ”a renegocia” acordul de divorţ pe care Theresa May l-a negociat cu Bruxellesul aproape un an şi jumătate, înainte ca parlamentul de la Londra să îl respingă. Mai degrabă, despre ”a se aduce modificări” declaraţiei politice care îl însoţeşte.

Declarația în cauza trasează liniile generale ale viitoarei relații pe care cele două părți doresc să o edifice după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și ar putea face inutilă declanșarea mecanismului de backstop în cazul în care se soldează cu un ambițios parteneriat comercial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker îl compară pe Viktor Orban cu Marine Le Pen: Nu există loc pentru conservatorii din Ungaria în PPE

Published

on

© European Commission

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending