Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german îi cere lui Frans Timmermans să activeze Articolul 7 împotriva României ca urmare a declanșării anchetei împotriva Laurei Codruța Kovesi

Published

on

Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german, i-a trimis joi o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care critică guvernul României pentru investigarea Laurei Codruța Kovesi de către secția de magistrați și îi solicită voalat acestuia să declanșeze activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva României, decizie adoptată în cazul Poloniei și Ungariei.

Kirchbaum semnalează că prin ”acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie”. ,,Inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult”, a arătat Kirchbaum.

Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții”, semnalează președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Redăm mai jos scrisoarea integrală transmisă de Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans:

,,Declanșarea anchetei judiciare împotriva Laura Kövesi

Stimate domnule Prim Vicepreședinte,

Ieri a fost făcut public faptul că Laura Kövesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018. Înființarea acestei Secții a fost una dintre extrem de controversatele modificări ale sistemului judiciar românesc. Aceasta a fost criticată și de Comisia de la Veneția, datorită faptului că există, printre altele, temerea concretă că, odată cu această Secție, s-ar putea ancheta țintit reprezentanți ai Justiției cu scopul de a fi intimidați. Motivul acestei citații este tocmai plângerea depusă de un fost parlamentar, care s-a sustras urmăririi penale prin fuga în Serbia.

Îngrijorător este faptul că citația împotriva doamnei Kövesi a fost susținută în fața publicului tocmai de către procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba despre aceeași persoană pe care Ministrul Justiției Toader dorește să o impună, împotriva votului Consiliului Suprem al Magistraturii și împotriva îngrijorărilor exprimate de către Președintele Statului, ca succesoare a doamnei Kövesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție.

Pentru mine, inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult. De semnalat faptul că în presa românească apropiată puterii guvernamentale se speculează deja în legătură cu instituirea unei măsuri de interdicție de părăsire a României.

Cu acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie. În special acțiunile Ministrului Justiției din România, Tudorel Toader, sunt menite a submina în continuare independența Justiției, care a fost un criteriu decisiv la aderarea României la Uniunea Europeană. Solicit Comisiei, prin prezenta, ca neîntârziat să folosească măsurile ce-i stau la dispoziție pentru a influența în mod pozitiv România.

Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții

Cu salutări cordiale,

Gunther Krichbaum”.

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu, scrisoare către Viorica Dăncilă prin care îi solicită acesteia să comunice Comisiei Europene poziția oficială a Guvernului în privința construirii celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Înaltul oficial european invită autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu precizează:

Așa cum am subliniat și în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes și la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine și Comisia Europeană. În acest sens, este esențială accelerarea pregătirii proiectelor și îmbunătățirea orientării și a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și consolidarea capacității administrative a Unității de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătății, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu solicită autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

În același timp, comisarul european Corina Crețu menționează că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

  • Deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții;
  • Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate;
  • Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.”

În finalul scrisorii adresate premierului României, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistență tehnică Ministerului Sănătății, reiterând totodată angajamentul său personal, cât și al serviciilor Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autoritățile din România în vederea realizării celor trei spitale regionale în actualul exercițiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistență suplimentară acolo unde este cazul.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu o delegație a Comisiei de la Veneția

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, la Palatul Cotroceni, cu o delegaţie a Comisiei de la Veneţia aflată în vizită în România.

Potrivit agendei şefului statului, primirea delegaţiei Comisiei de la Veneţia va avea loc la ora 11:00.

O întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei de la Veneția o va avea și ministrul demisionar al Justiţiei, Tudorel Toader.

“Miercuri, 24 aprilie – întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la sediul Ministerului Justiţiei”, arată agenda ministrului.

Vizita în România a Comisiei de la Veneția are loc după ce PNL a semnalat, în luna martie, într-o scrisoarea către APCE modificările aduse sistemului judiciar din România prin adoptarea celor trei ordonanțe OUG 92/2018, OUG 90/2018 și OUG 7/2019 și atrag atenția asupra protestelor fără precedent ale magistraților generate de de Ordonanța 7.

„Noua sesizare a Comisiei de la Veneția trasează o linie roșie în atacul PSD-ALDE la independența Justiției, întrucât orice pas înainte făcut de această guvernare va duce la reacții extrem de dure ale partenerilor europeni”, au transmis atunci liberalii.

Aceasta este a treia oară când PNL sesizează cu succes Comisia de la Veneția privind legile justiției din România.

Amintim că anul trecut, în luna octombrie, Comisia de la Veneția și-a publicat luni raportul final privind modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penal și legilor Justiției, menținându-și recomandările din raportul preliminar din iulie 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Gabriel Leş, la ceremonia militară dedicată împlinirii a 160 de la înființarea Forțelor Terestre Române: România are obligaţia să intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate, iar Forţele Terestre trebuie să dispună de capabilităţi și sisteme moderne interoperabile cu cele ale statelor aliate

Published

on

@MApN
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi şeful Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, au participat marți, 23 aprilie, la ceremonia militară dedicată împlinirii a 160 de la înființarea Forțelor Terestre Române, organizată la sediul Statului Major al Forțelor Terestre-SMFT, din București, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro
„Suntem cu gândul, în această zi importantă, la militarii noștri din teatrele de operații, dintre care cei mai mulți sunt camarazi de-ai dumneavoastră, din Forțele Terestre. Urmărim cu atenție și optimism starea celor doi răniți transferați la Spitalul militar Landstuhl din Germania, precum și a celor rămași în Baza militară din Kandahar, și suntem cu gândul alături de familiile acestora și ale tuturor militarilor aflați în misiuni și operații externe, departe de casă, pe timpul celei mai mari sărbători creștine, Sfintele Paști” a declarat ministrul Gabriel Leș.
În ceea ce privește contextul actual de securitate, ministrul Leș a afirmat că România are obligaţia să continue şi să intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate, în calitatea sa de stat membru al NATO şi UE, iar „Forţele Terestre trebuie să dispună, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de capabilităţi și sisteme moderne, flexibile şi eficiente, interoperabile cu cele ale altor state aliate”.

@MApN

În cadrul ceremoniei, condusă de şeful SMFT, generalul-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, a avut loc decorarea Drapelului de Luptă al Statului Major al Forţelor Terestre cu Ordinului ,,Virtutea Militară” în grad de Ofiţer cu însemn pentru militari, de pace, conferit de către Președintele României, Klaus Iohannis.
De asemenea, familia regretatului general Ioan Sorin i-a fost conferită Emblema de Onoare a Forţelor Terestre. Generalul Ioan Sorin a fost una dintre personalitățile militare de excepție ale acestei categorii de forţe din ultimele decenii, acesta aflându-se la comanda Forţelor Terestre Române în perioadele 2004 – 2006 şi 2012 – 2013.
Data de 23 aprilie 2019 are, în actualul context istoric aniversar naţional, profunde semnificaţii organizaţionale pentru Forţele Terestre Române. Sărbătoarea Forţelor Terestre Române din prezent marchează trecerea a 160 de ani de la implementarea, în Principatele Române Unite, a politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza.
Citiți și 
Astăzi se poate afirma că Forţele Terestre Române, cea mai numeroasă componentă a armatei, se prezintă ca o structură combativă contemporană cu exigenţele militare ale secolului XXI, cu personal experimentat, format profesional în instituţii de învăţământ de profil din ţară şi străinătate, în procesul de instruire din cazărmi şi poligoane naţionale şi internaţionale şi, mai ales, în misiunile complexe din teatrele de operațiuni din ultimele decenii.
Fostul ofiţer al armatei imperiale romane, devenit, ulterior, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este o valoare creştină preluată de Forţele Terestre Române, prin tradiţie, din timpuri străvechi, menţionându-se ca referinţă istorică, epoca medievală. Dat fiind simbolismul evident al faptelor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, acesta a fost asimilat ca patron spiritual pentru oştire, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending