Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german, i-a trimis joi o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care critică guvernul României pentru investigarea Laurei Codruța Kovesi de către secția de magistrați și îi solicită voalat acestuia să declanșeze activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva României, decizie adoptată în cazul Poloniei și Ungariei.

Kirchbaum semnalează că prin ”acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie”. ,,Inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult”, a arătat Kirchbaum.

”Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții”, semnalează președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Redăm mai jos scrisoarea integrală transmisă de Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans:

,,Declanșarea anchetei judiciare împotriva Laura Kövesi

Stimate domnule Prim Vicepreședinte,

Ieri a fost făcut public faptul că Laura Kövesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018. Înființarea acestei Secții a fost una dintre extrem de controversatele modificări ale sistemului judiciar românesc. Aceasta a fost criticată și de Comisia de la Veneția, datorită faptului că există, printre altele, temerea concretă că, odată cu această Secție, s-ar putea ancheta țintit reprezentanți ai Justiției cu scopul de a fi intimidați. Motivul acestei citații este tocmai plângerea depusă de un fost parlamentar, care s-a sustras urmăririi penale prin fuga în Serbia.

Îngrijorător este faptul că citația împotriva doamnei Kövesi a fost susținută în fața publicului tocmai de către procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba despre aceeași persoană pe care Ministrul Justiției Toader dorește să o impună, împotriva votului Consiliului Suprem al Magistraturii și împotriva îngrijorărilor exprimate de către Președintele Statului, ca succesoare a doamnei Kövesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție.

Pentru mine, inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult. De semnalat faptul că în presa românească apropiată puterii guvernamentale se speculează deja în legătură cu instituirea unei măsuri de interdicție de părăsire a României.

Cu acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie. În special acțiunile Ministrului Justiției din România, Tudorel Toader, sunt menite a submina în continuare independența Justiției, care a fost un criteriu decisiv la aderarea României la Uniunea Europeană. Solicit Comisiei, prin prezenta, ca neîntârziat să folosească măsurile ce-i stau la dispoziție pentru a influența în mod pozitiv România.

Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții

Cu salutări cordiale,

Gunther Krichbaum”.

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.