New Strategy Center, având parteneri Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat și Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, a organizat în perioada martie – mai 2021 un curs având ca temă securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilierilor din comisiile menționate, potrivit unui comunicat.

© New Strategy Center

© New Strategy Center

Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

“Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Reformele majore pe care România le va include în în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat în care prezintă exemple de investiții.

Cele mai mari alocări vor pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

“Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm și să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România și Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – și să stabilim componentele de investiții cele mai avansate și ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective”, a declarat și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În urma întâlnirilor, România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență

• Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
• Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
• Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
• Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
• Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
• Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
• Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
• Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
• Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

• Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

Exemple de investiții pe componentele mature

PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

• 10.000 de laboratoare
• 2.000 de microbuze verzi achiziționate
• peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
• 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

• Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
• 3000 de cabinete medici de familie
• 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro

Transport – 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

“De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.