Connect with us

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: “Să nu subestimăm puterea știrilor false!”

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr, Raportor pentru guvernanță democratică în cadrul Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii a AP NATO avertizează că puterea știrilor false nu trebuie subestimată, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cercetătorii de la Fundația Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări publice de socializare legate de pandemie și au descoperit că 40% provin din surse nesigure și că aproape 42% din peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost create digital, prin algoritmi, de către roboți. Între timp, Reuters Institute a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat informații false sau înșelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de centrul Pew sugerează că persoanele care primesc știri, în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare, sunt mai susceptibile să fie expuse la conținut fals.

Puterea știrilor false nu trebuie subestimată. Este din ce în ce mai mult văzută ca o amenințare la adresa democrației, a ordinii publice și a dezbaterii libere care poate provoca tulburări, confuzie și chiar pierderi de vieți.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, COVID-19 a dus la o infodemie: un bombardament de informații, atât adevărate, cât și false, ceea ce face mai dificil să discernem sursele de informare de încredere.

Conform unui raport al echipei speciale a UE pentru combaterea dezinformării, unele afirmații false vin de la entități externe Uniunii sau Alianței Nord-atlantice, care încearcă să submineze Uniunea Europeană sau NATO.

De aceea, UE și NATO ar trebui să devină complementare în combaterea operațiunilor de dezinformare și descurajare a influențelor străine, care încearcă să anuleze eforturile aliate pentru extinderea zonei de stabilitate și prosperitate, prin parteneriatele lor. În acest sens, chiar zilele trecute, președintele AP NATO, Attila Mesterhazy a cerut colegilor parlamentari “să continue consolidarea cooperării NATO-UE pentru a depăși provocările”.

Pandemia coronavirusului a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, încercări ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne în UE, pe terenul fertil al anxietăților oamenilor, alimentate de știri în schimbare rapidă. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să contracareze eforturile actorilor care încearcă să exploateze criza și pun siguranța cetățenilor în pericol.

Pentru a combate eficient pandemia de COVID-19, cetățenii au nevoie de surse credibile, de încredere. Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate implementa într-un astfel de context sunt transparența și acuratețea informațiilor.

Încrederea redusă, cantitatea crescută de informații și fake news afectează modul în care cetățenii răspund la deciziile luate de autorități în combaterea crizei. Această avalanșă de știri false și teorii ale conspirației care a invadat mass-media, în general și platformele online, în special, a creat un mediu informațional haotic – unul care nu numai că subminează eficiența măsurilor de sănătate publică, ci instigă la violență, discriminare, creând confuzie și anxietate.

Deveniți ostili politicilor și neîncrezători, cetățenii aleg să acționeze și să reacționeze, sabotând de multe ori modul în care autoritățile, în cooperare cu comunitățile, stabilesc securitatea în societate, sfidând reglementările de carantină, izolare sau bravând antisocial („Nu mi-e teamă de boală”).

Pe de altă parte, nu este ușor pentru cetățeni să identifice știrile false. Pentru aceasta este nevoie de o societate alfabetizată în sănătate, de o populație conștientă de gravitatea unei situații și care să își activeze, atunci când e cazul, mecanismele de protecție în fața știrilor false.

Dacă analizăm cu atenție, este evident că țările cu un guvern care se bucură de un nivel mare de încredere în rândul cetățenilor – indiferent de regimul politic – au avut mai mult succes în combaterea pandemiei de COVID-19 decât cele cu niveluri mai scăzute de încredere.

Trăim într-un intens ciclu de știri 24/24, în care românii, ca oricare alți cetățeni ai lumii, caută informații și răspunsuri, pe măsură ce impactul pandemiei COVID-19 crește. Și este din ce în ce mai greu ca cetățenii să distingă știrile reale de informații false, în condițiile în care mediile de socializare online au fost terenul propice nu doar pentru voci disonante, dar și pentru o răspândire intenționată a zvonurilor.

Înțelegerea amenințărilor, dezvoltarea răspunsurilor la provocările din ce în ce mai complexe, cum este pandemia prin care trece întreaga omenire, necesită soluții complexe, care impun cooperare internațională. Este clar că nu există nicio modalitate de a aborda criza COVID-19 doar la nivel național. Din actuala pandemie reiese clar că pentru a gestiona crizele trebuie să ne gândim serios la rolul abordărilor integrate, care implică cooperarea între parteneri puternici cum sunt Uniunea Europeană și NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

Published

on

© Guvernul României

Campania de vaccinare merge bine, afirmă premierul Florin Cîţu, menţionând că păstrează obiectivul ca 10,4 milioane de români să fie vaccinaţi, cu ambele doze, până la sfârşitul lunii septembrie.

“Campania de vaccinare merge bine. Toate ţările depind de numărul de doze de vaccin. Totuşi, datele arată clar că România este printre ţările care au pregătit foarte bine această campanie. Continuăm în acelaşi ritm şi păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români, cu ambele doze, până la sfârşitul lui septembrie şi cel puţin 1,2 milioane români, cu ambele doze, până la 29 martie”, a scris Cîţu, sâmbătă, pe Facebook.

Prim-ministrul a subliniat importanţa respectării “peste tot şi tot timpul” a regulilor de protecţie anti-coronavirus, arătând că doar în acest mod s-a redus numărul de infectări.

Șeful Guvernului a fost completat și de coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, care a declarat într-o intervenție la Digi24 că numărul persoanelor care s-au programat în vederea vaccinării a crescut semnificativ, ceea ce arată un succes al campaniei de vaccinare în România.

Țara noastră se află printre primele țări din Europa ca acoperire a vaccinării și pe locul al treilea în ceea ce privește media numărului de doze din ultimele șapte zile, raportat la suta de locuitori. 

Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, numărul total de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) este de 302.570 persoane, până la data de 20 ianuarie 2021. Dintre acestea, 296.756 persoane au fost vaccinate cu 1 doză, iar 5.814 persoane vaccinate cu 2 doze.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Florin Cîțu, prima convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO: Premierul a discutat cu omologul din Franța despre importanța companiilor franceze în relansare economică a României

Published

on

© Photo Collage (gov.ro)

Prim-ministrul Florin Cîțu a avut luni prima sa convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO, șeful guvernului discutând cu prim-ministrul francez Jean Castex despre relațiile bilaterale dintre România și Franța.

În cursul zilei de azi am avut prima convorbire în calitate de prim-ministru cu omologul meu francez, domnul Jean Castex. M-am bucurat să constat continuitatea relațiilor bilaterale dintre Franța și România, relații care au o istorie lungă și de succes în mai multe domenii. Dincolo de discuțiile referitoare la evoluția pandemiei și al procesului de vaccinare din cele două țări, am reiterat cât de importante sunt companiile franceze în procesul de relansare economică a României. Totodată, premierul Castex a exprimat sprijinul deplin pe care Franța îl va da în continuare României în toate proiectele noastre în plan extern și nu numai“, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

De altfel, în luna octombrie a anului trecut, prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, a fost primul șef de guvern din UE primit la Paris de premierul Jean Castex, după numirea sa în funcție. Atunci, Franța și România au semnat o nouă foaie de parcurs privind Parteneriatul Strategic bilateral, România obținând susținerea din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Mai mult, cele două țări au semnat și o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

De asemenea, România și Franța au decis tot atunci reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării ai celor două țări.

Nu în ultimul rând, Franța a asigurat România de sprijinul său pentru ca Bucureștiul să găzduiască viitorul Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, prima structură europeană obținută de România în urma unei competiții cu mai multe orașe din UE și a unui vot dat la nivelul Consiliului Uniunii Europene, instituție care reprezintă statele membre.

Continue Reading

Facebook

PPE12 mins ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA31 mins ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ52 mins ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO6 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE6 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO9 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

SUA21 hours ago

Senatul SUA îl confirmă pe Lloyd Austin în funcția de secretar al apărării, primul afro-american care devine șef al Pentagonului

U.E.21 hours ago

Curtea de Conturi Europeană: Ajutorul umanitar acordat de UE pentru educație ar trebui să se întindă pe un orizont de timp mai lung și să ajungă la un număr mai mare de fete

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending