Connect with us

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: “Să nu subestimăm puterea știrilor false!”

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr, Raportor pentru guvernanță democratică în cadrul Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii a AP NATO avertizează că puterea știrilor false nu trebuie subestimată, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cercetătorii de la Fundația Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări publice de socializare legate de pandemie și au descoperit că 40% provin din surse nesigure și că aproape 42% din peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost create digital, prin algoritmi, de către roboți. Între timp, Reuters Institute a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat informații false sau înșelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de centrul Pew sugerează că persoanele care primesc știri, în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare, sunt mai susceptibile să fie expuse la conținut fals.

Puterea știrilor false nu trebuie subestimată. Este din ce în ce mai mult văzută ca o amenințare la adresa democrației, a ordinii publice și a dezbaterii libere care poate provoca tulburări, confuzie și chiar pierderi de vieți.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, COVID-19 a dus la o infodemie: un bombardament de informații, atât adevărate, cât și false, ceea ce face mai dificil să discernem sursele de informare de încredere.

Conform unui raport al echipei speciale a UE pentru combaterea dezinformării, unele afirmații false vin de la entități externe Uniunii sau Alianței Nord-atlantice, care încearcă să submineze Uniunea Europeană sau NATO.

De aceea, UE și NATO ar trebui să devină complementare în combaterea operațiunilor de dezinformare și descurajare a influențelor străine, care încearcă să anuleze eforturile aliate pentru extinderea zonei de stabilitate și prosperitate, prin parteneriatele lor. În acest sens, chiar zilele trecute, președintele AP NATO, Attila Mesterhazy a cerut colegilor parlamentari “să continue consolidarea cooperării NATO-UE pentru a depăși provocările”.

Pandemia coronavirusului a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, încercări ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne în UE, pe terenul fertil al anxietăților oamenilor, alimentate de știri în schimbare rapidă. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să contracareze eforturile actorilor care încearcă să exploateze criza și pun siguranța cetățenilor în pericol.

Pentru a combate eficient pandemia de COVID-19, cetățenii au nevoie de surse credibile, de încredere. Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate implementa într-un astfel de context sunt transparența și acuratețea informațiilor.

Încrederea redusă, cantitatea crescută de informații și fake news afectează modul în care cetățenii răspund la deciziile luate de autorități în combaterea crizei. Această avalanșă de știri false și teorii ale conspirației care a invadat mass-media, în general și platformele online, în special, a creat un mediu informațional haotic – unul care nu numai că subminează eficiența măsurilor de sănătate publică, ci instigă la violență, discriminare, creând confuzie și anxietate.

Deveniți ostili politicilor și neîncrezători, cetățenii aleg să acționeze și să reacționeze, sabotând de multe ori modul în care autoritățile, în cooperare cu comunitățile, stabilesc securitatea în societate, sfidând reglementările de carantină, izolare sau bravând antisocial („Nu mi-e teamă de boală”).

Pe de altă parte, nu este ușor pentru cetățeni să identifice știrile false. Pentru aceasta este nevoie de o societate alfabetizată în sănătate, de o populație conștientă de gravitatea unei situații și care să își activeze, atunci când e cazul, mecanismele de protecție în fața știrilor false.

Dacă analizăm cu atenție, este evident că țările cu un guvern care se bucură de un nivel mare de încredere în rândul cetățenilor – indiferent de regimul politic – au avut mai mult succes în combaterea pandemiei de COVID-19 decât cele cu niveluri mai scăzute de încredere.

Trăim într-un intens ciclu de știri 24/24, în care românii, ca oricare alți cetățeni ai lumii, caută informații și răspunsuri, pe măsură ce impactul pandemiei COVID-19 crește. Și este din ce în ce mai greu ca cetățenii să distingă știrile reale de informații false, în condițiile în care mediile de socializare online au fost terenul propice nu doar pentru voci disonante, dar și pentru o răspândire intenționată a zvonurilor.

Înțelegerea amenințărilor, dezvoltarea răspunsurilor la provocările din ce în ce mai complexe, cum este pandemia prin care trece întreaga omenire, necesită soluții complexe, care impun cooperare internațională. Este clar că nu există nicio modalitate de a aborda criza COVID-19 doar la nivel național. Din actuala pandemie reiese clar că pentru a gestiona crizele trebuie să ne gândim serios la rolul abordărilor integrate, care implică cooperarea între parteneri puternici cum sunt Uniunea Europeană și NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Published

on

© Guvernul României/ screenshot

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

 

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj la 145 de ani de la Independența României: Suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a subliniat marți, într-un mesaj de Ziua Națională a Independenței României, semnificația zilei de 10 Mai 1877, în contextul “resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare”.

“Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina. Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre. În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859”, se arată în mesajul președintelui, remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a indicat că marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

“Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat. Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri”, a declarat Iohannis.

Președintele a făcut trimitere la semnificația Zilei Independenței în contextul războiului din Ucraina, stat atacat de Rusia, și a subliniat importanța libertății națiunilor “de a-și alege și construi propriul destin”.

“Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem. Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care data de 10 mai este declarată Ziua Independenței Naționale a României

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost încoronat drept primul rege al României. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Această zi are multiple semnificații istorice: proclamarea României ca regat, depunerea jurământului de către prințul Carol de Hohenzollern, dar și proclamarea independenței absolute a României față de Imperiul Otoman, obținută în 1877.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Senatului, de Ziua Europei: Independența energetică a UE și oprirea totală a comerțului cu Rusia, soluții pentru oprirea războiului din Ucraina

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a subliniat de Ziua Europei că Uniunea Europeană a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei.

„Din 2007 suntem parte din marea familie europeană. Ziua Europei are o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Unitatea și solidaritatea sunt valorile fundamentale ale Declarației lui Robert Schuman în urmă cu 72 de ani. În contextul agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei”, a scris Florin Cîțu într-un mesaj postat

De asemenea, Florin Cîțu a menționat care sunt în prezent soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina, făcând referire și la începuturile proiectului european: „Crearea pieței comune a cărbunelui și a oțelului a asigurat pacea, stabilitatea și prosperitatea în Europa. Două lucruri fundamental liberale: producția comună și, mai târziu, comerțul liber, au salvat și au condus la cea mai puternică comunitate economică. Astăzi, soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina rezidă în aceleași două instrumente: independența energetică a Uniunii Europene și oprirea totală a comerțului cu Rusia.”

În finalul mesajului său, președintele Senatului l-a citat pe Robert Schuman: „Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință.” – Declarația de la 9 mai 1950.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA7 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA8 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE11 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA13 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.13 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU14 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA3 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending