Connect with us

U.E.

Președintele Consiliului European atrage atenția asupra ”presiunii exercitate de regimurile autoritare asupra modelului democratic”: Unitatea, forța prin care apărăm valorile și principiile UE

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană condamnă ”încercările” Belarusului de a folosi ”migrația ilegală ca instrument de exercitate a presiunii asupra statelor membre UE” și ne exprimăm ”solidaritatea deplină” cu Lituania, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Vilnius.

Guvernul lituanian a declarat vineri stare de urgenţă la nivel naţional în condiţiile în care numărul migranţilor, în principal irakieni, veniţi din Belarus, a ajuns la 150 pe zi, mai mulţi decât au intrat în Lituania în fiecare dintre precedenţii trei ani, informează Agerpres.

”Ne confruntăm cu situații care sunt dificile. Acesta este cazul Belarusului și, de aceea, doresc să subliniez rolul dumneavoastră (n.r. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei), în dinamica Consiliului European pentru a ne asigura că putem lucra în direcția acestei unități europene. De aceea deciziile au fost luate rapid și puse în aplicare, în special în ceea ce privește sancțiunile, pentru a apăra acestei valori europene. Suntem extrem de clari, așa cum a afimrat ferm la ultimul Consiliu European: condamnăm toate încercările de a folosi migrația ilegală ca instrument de exercitare a presiunii asupra statelor membre UE. Aș dori să reafirm solidaritatea UE prin mobilizarea de resurse, în special în cadrul Frontex, și vom vedea dacă putem face mai mult, inclusiv în direcția dialogului pe care îl purtați cu țările care sunt preocupate de chestiunile ce țin de repatriere”, a transmis Michel, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

În egală măsură, oficialul european a amintit de presiunea exercitată de ”regimurile autoritare” asupra ”modelului democratic, bazat pe cooperare internațională și pe statul de drept”, dând drept exemplu Rusia.

”Am reușit să afirmăm în mod sistematic unitatea europeană, care reprezintă forța Uniunii Europene pentru a-i apăra valorile și principiile în care credem cu tărie, așa cum s-a întâmplat acum câteva zile la ultimul Consiliu European”, a mai spus președintele acestei instituții.

Înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern din UE, Germania și Franța au propus un summit comun al liderilor UE cu președintele urs, Vladimir Putin, încercând prin acest demers să îmbunătățească relațiile glaciale ale UE cu Rusia, calificată într-o comunicare comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentat al UE drept o ”provocare strategică” ce face ca perspectiva unei cooperări mai strânse să fie ”îndepărtate”.

Doar că această propunere a fost primită cu rezerve sau chiar respinsă de unele state membre ale UE, printre acestea aflându-se țările baltice, Polonia sau Suedia, state cu experiențe traumatizante cu fosta Uniune Sovietică.

Merkel a argumentat că este posibil ”să nu fie suficient din punctul de vedere ale UE să fie informată de discuţii ale preşedintelui SUA” și și-a apărat propunerea de a organiza această reuniune cu președintele rus. 

Joe Biden a avut o întrevedere de tatonare cu omologul rus, Vladimir Putin. La acel moment, cancelarul german și președintele francez au salutat climatul de cooperare creat de liderul american, subliniind că Rusia este o mare provocare, dar dialogul este crucial pentru securitatea UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Emmanuel Macron cere Norvegiei ”să lupte împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa”

Published

on

©️ Soazig de la Moissonnière / Présidence de la République

Președintele francez, Emmanuel Macron, a solicitat miercuri Norvegiei, țară care acum este cel mai mare furnizor de gaze din Europa, să își consolideze acțiunea pentru a combate creșterea prețurilor la gaze ca urmare a războiului din Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Liderul de la Palatul Elysee a avut o discuție telefonică cu prim-ministrul  Jonas Gahr Store în care ”a salutat eforturile Norvegiei de a-și creşte exporturile şi de a contribui astfel la reducerea dependenţei Europei de hidrocarburile ruseşti”.

Emmanuel Macron ”a solicitat Norvegiei să continue şi să îşi consolideze acţiunea pentru a lupta împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa”, a precizat Administrația Prezidențială franceză.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult.

Citiți și:
România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică
Norvegia respinge ideea plafonării prețului gazelor naturale: ”Nu va rezolva problema fundamentală”

Țara produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Emmanuel Macron și Jonas Gahr Store au discutat, în egală măsură, și despre ”ce face Norvegia pentru a asigura alimentarea cu gaz a platformei continentale norvegiene în lumina evenimentelor din Marea Baltică”, a informat biroul premierului norvegian.

Guvernele danez și suedez au raportat zilele trecute scurgeri semnificative la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care riscă să nu mai poată fi folosite niciodată dacă nu se efectuează lucrări de reparație pentru a nu permite apei sărate din Marea Baltică să inunde conductele odată cu evacuarea completă a gazului, fapt ce ar duce la o coroziune ireversibilă a acestora. 

În acest context, Norvegia a anunțat o întărire a securității instalațiilor sale de petrol și gaze, considerate o potențială țintă.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut un discurs la Berlin în cadrul evenimentului „Noaptea ideilor europene”, prilej cu care a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei: „Este nevoie de tancuri. Trebuie să fim capabili să facem următorul pas.”

„Ne aflăm la un punct de cotitură. Ucraina are nevoie de arme pentru a supraviețui. Cea mai mare parte a industriei sale de apărare a fost decimată, dar multe dintre statele noastre membre au intervenit, motiv pentru care Kievul a rezistat în martie. Dar în această următoare fază a războiului, va fi nevoie de armament greu. Este nevoie de tancuri și trebuie să fim capabili să facem acest următor pas”, a precizat oficialul european în discursul său.

Potrivit liderului Legislativului European se discută de planuri concrete în acest sens: „Există planuri pe masă. Unul dintre acestea este inițiativa privind tancurile Leopard pentru a furniza Ucrainei o brigadă de aproximativ 90 de tancuri Leopard 2 din cele aproximativ 2000 de tancuri Leopard 2 aflate în diferite state membre. Știm că și cele care nu sunt pregătite pentru luptă pot fi restaurate relativ repede. Acest lucru ar putea însemna un tanc modern-standard pus la dispoziție rapid. Țările care furnizează tancurile ar putea fi rambursate prin intermediul fondurilor europene, cum ar fi Facilitatea pentru pace, ceea ce înseamnă că toți vor putea contribui la acest efort.”

„Este nevoie de o Europă curajoasă și nouă. Asta înseamnă că trebuie să trecem de la soluții ad-hoc la o adevărată Uniune de securitate și apărare, care să completeze NATO, mai degrabă decât să concureze cu această alianță”, a conchis aceasta în discursul său. 

Continue Reading

U.E.

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 Corp/ Twitter

Paza de coastă suedeză a declarat că a descoperit a patra scurgere de gaze la Nord Stream 2, foarte aproape de o scurgere mai mare descoperită anterior la Nord Stream 1, relatează BBC.

Danemarca și Suedia au raportat anterior scurgeri de gaz în conductele Nord Stream 1 și 2, alertând autoritățile cu privire la posibilitatea unui atac deliberat.

UE a declarat că scurgerile au fost cauzate de sabotaj, blocul acuzând anterior Rusia că folosește livrările de gaze ca armă împotriva Occidentului din cauza sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, UE a avertizat că orice atac deliberat asupra infrastructurii energetice a continentului va fi întâmpinat cu „cel mai puternic răspuns posibil”.

Citiți și UE va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat

Însă, Rusia a respins insinuările făcute de alte părți potrivit cărora și-ar fi atacat propriile conducte, ca fiind „previzibile și stupide”.

Niciuna dintre cele două conducte nu transportă gaze în acest moment, deși ambele sunt pline cu gaz.

Gazoductul Nord Stream 1 – care este format din două ramuri paralele – nu a mai transportat gaze din august, când Rusia l-a închis, spunând că are nevoie de întreținere.

Aceasta se întinde pe o distanță de 1 200 km pe sub Marea Baltică, de pe coasta rusă de lângă Sankt Petersburg până în nord-estul Germaniei. Conducta sa geamănă, Nord Stream 2, a fost oprită după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Seismologii au raportat explozii subacvatice înainte de apariția scurgerilor. Comandamentul Apărării din Danemarca a publicat imagini de la scurgeri care arată bule – cea mai mare are un diametru de 1 km – la suprafața Mării Baltice.

„Nu există nicio îndoială că acestea au fost explozii”, a declarat Bjorn Lund, de la Centrul Național de Seismologie din Suedia.

Între timp, Norvegia a declarat că își va desfășura armata pentru a proteja instalațiile de petrol și gaze.

Continue Reading

Facebook

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending