Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”în orice criză există și oportunitate”, iar cheia prosperității este de a ”ne face ordine în propria gospodărie și să facilităm afacerile chiar aici, în Europa”, valorificând potențialul excepțional al pieței unice europene.

Aceasta a participat la Congresul Partidului Popular European, desfășurat anul acesta la Valencia la scurt timp după ce Spania, Portugalia și regiuni din Franța au experimentat o pană de curent fără precedent și după ce, anul trecut, Bucureștiul a fost gazda evenimentului politic în cadrul căruia Ursula von der Leyen a primit sprijinul din partea PPE pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și cu ocazia căruia au fost trasate linii de acțiune pentru viitorul Uniunii Europene. 

”În fiecare criză există și o oportunitate. Nu numai că piața noastră unică este cea mai mare din lume, deoarece deschiderea sa către lume este mult mai mare decât cea a SUA sau a Chinei, dar suntem, de asemenea, campioni mondiali la exporturi în raport cu PIB-ul. Companiile noastre au nevoie de piețele globale. În acest moment de criză, este profitabil faptul că Europa este fiabilă și previzibilă”, a evidențiat von der Leyen, fără a omite că Uniunea Europeană are cea mai extinsă rețea de acorduri de liber schimb – 76 la număr – lucrând acum la acorduri cu India și Indonezia, dar și cu Emiratele Arabe Unite și cu Thailanda, lista de exemple reliefând caracterul global al demersului european și fiabilității comerciale a UE în lume.

Chiar dacă ”piața noastră unică este un port sigur pentru întreprinderile europene, un loc în care acestea se pot dezvolta puternic înainte de a porni pe piețele globale”, vitalitatea sa ”este frânată de prea multe bariere naționale, fragmentare și birocrație”, a deplâns președinta Comisiei Europene.

”Acesta este motivul pentru care am introdus – faimosul – (n.r. pachet) omnibus, pentru a simplifica și accelera. Avem atât de multe oportunități acum, dar trebuie să le profităm. Să luăm exemplul unei întreprinderi digitale nou-înființate care dorește să se dezvolte pe piața unică europeană; în loc să se confrunte cu o singură normă, aceasta se confruntă cu peste 270 de autorități de reglementare din toate statele membre, active în rețelele digitale. Această fragmentare este factorul-cheie pentru care rămânem în urmă. Dacă am elimina toate obstacolele comerciale din interiorul Uniunii noastre, am putea crește PIB-ul nostru cu până la 10 %. Așadar, prieteni, este timpul să rupem lanțurile. Europa a fost leagănul inovării, haideți să eliberăm inovarea europeană și să stimulăm din nou spiritul antreprenorial al Europei”, a fost îndemnul lansat de Ursula von der Leyen.

Pentru a apăra atuurile și valorile Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a anunțat că va lansa propuneri pentru ca ”oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să facă din Europa casa lor, să aleagă Europa”.

”Noi nu ne invadăm vecinii și nu îi pedepsim. Dimpotrivă, există douăsprezece țări care doresc neapărat să devină membre ale Uniunii Europene, adică aproximativ 150 de milioane de oameni. În Europa, copiii pot merge la școli bune, indiferent de venitul părinților; dezbaterile controversate din universitățile noastre sunt binevenite; considerăm că libertatea științei și a cercetării este fundamentală, nu numai pentru că este o valoare esențială pentru noi, ci și pentru că astfel prosperă excelența și inovarea. Acesta este motivul pentru care Europa este deschisă celor mai buni și mai inteligenți. Acesta este motivul pentru care vom face propuneri pentru a-i ajuta să <<aleagă Europa>>. Pentru că ne dorim ca oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să facă din Europa casa lor – și să facă din Europa din nou casa inovării”, a dezvăluit von der Leyen.

La finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a prezentat Busola pentru competitivitate, prima inițiativă majoră a acestui mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității Comisiei.

Busola stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate imperativele stabilite în raportul Draghi:

• Eliminarea decalajului în materie de inovare
• O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
• Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității. 

În cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA), Comisia Europeană investește 910 milioane de euro pentru consolidarea unei industrii de apărare europene puternice și inovatoare, informează comunicatul oficial. 

Aceste investiții vizează eliminarea principalelor lacune în materie de capabilități – cum ar fi mobilitatea forțelor și apărarea cu drone – prin inovare și colaborare între știința și industria europeană. În plus, pentru prima dată, industriile ucrainene de apărare pot fi asociate la proiectele FED.

Cooperarea consolidată dintre industria de apărare ucraineană și cea europeană se bazează pe eforturile de informare depuse de Biroul UE pentru inovare în domeniul apărării de la Kiev pentru a promova legături mai strânse și pentru a integra în continuare Ucraina în baza industrială europeană de apărare, consolidând obiectivele comune în materie de securitate și inovare.

Aceste investiții din cadrul FEA vor stimula industria europeană de apărare, în conformitate cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei pentru consolidarea capabilităților paneuropene de apărare și cu Cartea albă comună privind pregătirea europeană în materiede apărare 2030, definind o nouă abordare a apărării și identificând nevoile de investiții.

„Propunerile selectate sprijină dezvoltarea unor capabilități critice, cum ar fi sistemele de apărare aeriană și antirachetă și vehiculele aeriene fără pilot, care vor permite forțelor armate europene să răspundă amenințărilor emergente și să ne protejeze cetățenii, fie prin consolidarea apărării noastre colective, fie prin sprijinirea partenerilor noștri, cum ar fi Ucraina, în eforturile lor de a se apăra împotriva agresiunii străine”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare.

Rezultatele cererii de propuneri FED 2024

Cu un buget de 7,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, FEA este principalul instrument al UE de sprijinire a cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării. Promovează colaborarea între întreprinderile de toate dimensiunile și instituțiile de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA impulsionează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Sistemul UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

O sumă dedicată de 45 de milioane EUR din investițiile din acest an sprijină tehnologiile disruptive, menite să modifice sau să înlocuiască în mod semnificativ produsele, conceptele și capabilitățile existente în domeniul apărării, adesea prin introducerea simplității, a confortului, a accesibilității sau a raportului cost-eficacitate. Nouă dintre proiectele selectate vizează furnizarea de tehnologii disruptive, cum ar fi proiectul METASTEALTH, care dezvoltă materiale stealth de generație următoare.

Proiectele nou selectate includ, de asemenea, UAS mici din Ucraina, care se concentrează pe dezvoltarea de sisteme aeriene avansate, bazate pe IA. Alte exemple includ proiectul ENGRTII, care reunește peste 45 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a dezvolta următoarea generație de giravioane europene până în 2030. Un alt proiect, EUROSWEEP, va crea un sistem european autonom comun de deminare.

FED a contribuit, de asemenea, pentru prima dată la obiectivele platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), inițiativa Comisiei de a stimula dezvoltarea și producția de tehnologii critice în UE, cu un total de 15 teme aferente cererilor de propuneri.

 Toate propunerile care au îndeplinit standardele de calitate necesare în cadrul acestor cereri de propuneri au primit o marcă STEP , care contribuie la atragerea de fonduri publice și private suplimentare. Lista completă a acestor proiecte va fi publicată pe portalul STEP în săptămânile următoare.

În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va începe acum pregătirea acordului de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. Proiectele rezultate vor avea un rol esențial în conturarea viitorului apărării europene, în promovarea unui ecosistem de apărare colaborativ și inovator și în consolidarea capabilităților strategice ale UE în următorii câțiva ani.

Uniunea Europeană trebuie să stimuleze producția din domeniul apărării deoarece Washingtonul își reorientează atenția către alte zări, a semnalat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o declarație pentru Politico.

”Cu siguranță trebuie să producem mai multe (arme) europene pentru a fi mai autonomi”, a spus Costa. ”Statele Unite au luat decizia și ar trebui să respectăm faptul că atenția (lor) se concentrează mai mult pe alte regiuni ale lumii decât pe Europa”, a continuat oficialul european.

Președintele Consiliului European a susținut aceste remarci în timpul unei vizite desfășurate luni la fabrica de armament Arsenal din Bulgaria, cel mai mare angajator din țară, cu peste 10.500 de muncitori.

Fabrica este un ”exemplu foarte bun” al politicii industriale de apărare a Europei, deoarece a creat locuri de muncă și a ajutat economia, a spus Costa.

Acesta a adăugat că programul prevăzut de UE, Acțiunea de securitate pentru Europa (SAFE) – care va oferi până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în domeniul apărării – ar trebui să fie distribuit între țările membre pentru a se asigura că nu este ”concentrat doar în cei trei sau patru mari jucători”.

”Trebuie să folosim această investiție pentru a dezvolta alte regiuni, alte companii și pentru a le integra în lanțul valoric al industriei noastre comune de apărare”, a spus el. ”Putem folosi această oportunitate pentru a dezvolta companiile locale pentru a mări această capacitate și pentru a moderniza aceste companii”, a mai spus Costa.

Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

• Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
• Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
• Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
• O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.