Connect with us

U.E.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat la final de mandat, anunță că UE-27 a aprobat oficial amânarea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020, cel târziu: Ar putea fi ultima. Vă voi ţine pumnii

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat la final de mandat, a anunțat marți seara că cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat, în mod formal, prin procedură scrisă, amânarea ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 31 ianuarie 2020, cel târziu, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Prietenilor mei britanici: cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat formal amânarea. Ar putea fi ultima. Vă rog să folosiţi cât mai bine acest timp”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, publicată în același timp cu un comunicat oficial al Consiliului European prin care instituția a anunțat decizia luată.

Donald Tusk, care va părăsi la sfârșitul lunii noimbrie, după cinci ani, funcția de președinte al Consiliului European, nu a făcut niciodată un secret din faptul că ar dori ca Marea Britanie să rămână membru al UE.

”Vreau totodată să vă spun la revedere, dat fiind că misiunea mea aici se apropie de sfârşit. Vă voi ţine pumnii”, a adăugat Tusk.

”Consiliul European a adoptat decizia de a prelungi articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene, în contextul intenției Regatului Unit de a se retrage din UE. Această prelungire se va încheia la 31 ianuarie 2020, pentru a oferi mai mult timp pentru ratificarea acorduluide retragere. Retragerea (n.r. Regatului Unit din UE) poate avea loc mai devreme devreme, la 1 decembrie 2019 sau 1 ianuarie 2020, cu condiția ca acordul de retragere să fie ratificat de ambele părți. Pe durata acestei prelungiri (n.r. a Brexit-ului) Regatul Unit este membreu deplin, cu toate drepturile și obligațiile prevăzute de tratate, în conformitate cu legislația europeană”, este precizat în comunicatul amintit mai sus.

Decizia adoptată marți de liderii UE-27 reprezintă o oficializare a consensului la care au ajuns ambasadorii statelor membre la 28 octombrie cu privire la solicitarea înaintată de Londra, aceea de aprelungi, pentru a treia oară, articolul 50, până la 31 ianuarie 2020, cel târziu.

”UE-27 a convenit că va accepta solicitarea Marii Britanii pentru o extindere flexibilă a Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020. Se preconizează că această decizie va fi formalizată printr-o procedură scrisă”, a anunțat, pe Twitter, președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Termenul de ”Brexit flextension”, utilizat de liderului european, arată că este vorba despre o extindere flexibilă a termenului de ieșire din Uniunea Europeană.

Astfel, dacă parlamentarii britanici votează înainte de finalul lunii ianuarie acordul la care premierul britanic Boris Johnson a ajuns la 17 octombrie cu negociatorii europeni, atunci Regatul Unit poate părăsi blocul comunitar înainte de termenul de 31 ianuarie.

Potrivit unui document al Consiliului European principalele cinci puncte ale ”extinderii flexibile” sunt:

  1. Brexit-ul va avea loc ”în prima zi a lunii ce urmeză după ratificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE sau la 1 februarie 2020”, mențiune precizată la punctul 10 al documentului,
  2. Regatul Unit trebuie să nominalizeze un candidat pentru un post de comisar UE: ”Această extindere nu poate prejudicia buna funcționare a Uniunii Europene și a instituțiilor sale. În plus, aceasta implică faptul că Regatul Unit va fi în continuare membru al blocului comunitar, beneficiind de drepturi și obligații depline, inclusiv aceea de a nominaliza un candidat pentru postul de comisar european.” ( punctul 11),
  3. Guvernele UE avertizează că Regatul Unit nu trebuie să facă nimic ce ar putea fi considerat drept sabotare a blocului comunitar pe timpul perioadei de amânare: ”Consiliul European reamintește angajamentul Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe durata perioadei de prelunigre (n.r. a Brexit-ului), în virtutea unei sincere cooperări, și se așteaptă ca Regatul Unit să respecte acest angajament și obligațiile tratatului, într-o manieră care reflectă statutul său de membru care se retrage. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea sarcinilor ce revin Uniunii și se va abține de la orice măsură care ar putea pune în pericol obținerea obiectivelor UE.” (punctul 11),
  4. Uniunea Europeană reamintește Marii Britanii că încă are dreptul să renunțe la Brexit. (punctul 11),
  5. Acordul de Retragere nu mai poate fi renegociat în timpul acestei perioade de extindere: ”Această extindere exclude orice redeschidere a Acordului de retragere. Orice angajament unilateral, declarație sau alt act al Regatului Unit ar trebui să fie compatibile cu spiritul Acordului de retragere și nu trebuie să obstrucționeze punerea în aplicare a acestuia. Această prelungire nu poate fi utilizată pentru a demara negocierile referitoare la viitoarea relație.” ( punctul 13).

Anunțul făcut luni de președintele Consiliului European Donald Tusk  venea după ce premierul britanic Boris Johnson  a confirmat tot luni, 28 octombrie, acceptul său formal pentru o amânare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, solicitând însă Bruxelles-ului să precizeze în mod clar că nu va exista o nouă amânarea a Brexit-ului, dincolo de data de 31 ianuarie 2020.

”Prim-ministrul Boris Johnson a confirmat acum acordul Marii Britanii față de prelungirea flexibilă a Brexit-ului, într-o scrisoare către președintele Consiliului European, Donald Tusk. Procedura scrisă a UE-27 de oficializare a deciziei va fi lansată în scrut timp.”, menționa într-o postare pe Twitter purtătorul de cuvânt al președintului Tusk, Preben Aamann.

La 22 octombrie, Donald Tusk le-a recomandat liderilor țărilor membre să accepte, prin procedură scrisă, o nouă amânare a datei retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce premierul Boris Johnson a declarat în aceeași zi că va suspenda legislația privind Brexit-ul, după ce parlamentarii britanici au respins calendarul accelerat pentru aprobarea legislației de punere în aplicare a acordului Brexit, pe care prim-ministrul îl propusese Parlamentului spre examinare.  

”Ca urmare a deciziei premierului Boris Johnson de a suspenda procesul de ratificare a acordului de retragere și din dorința de a evita un Brexit fără acord, voi recomanda UE-27 să accepte solicitarea Regatului Unit pentru o nouă amânare a retragerii și propun acea aceasta să fie decisă prin procedură scrisă.”, a scris atunci Tusk într-un mesaj pe Twitter.

Anterior, la 20 octombrie, liderul Executivului de la Londra, Boris Johnson, a trimis la Bruxelles o scrisoare, nesemnată, potrivit presei britanice, prin care a solicitat amânarea Brexit-ului. Aceasta era însoțită de o altă scrisoare în care le cerea oficialilor europeni să o ignore pe prima.

Președintele Partidului Conservator a fost obligat să solicite o extindere a termenului de producere a Brexit-ului în contextul în care, în sesiunea excepțională organizată sâmbătă, 20 octombrie, Parlamentul britanic a aprobat un amendament prin care votul privind acordul de retragere a Regatului Unit din UE a fost amânat.

Apelul lui Tusk de marți adresat Londrei, de a folosi cu responsabilitate și înțelepciune extinderea Brexit-ului, pare să fie un ecou al celui lansat în luna aprilie, când șefii de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au prelungit atunci, pentru a doua oară, termenul de ieșire a Regatului Unit din UE.

Donald Tusk, fost  premier al Poloniei, aflat la conducerea Consiliului European timp de cinci ani, al cărui mandat de doi ani și jumătate a fost reînnoit în luna martie 2017, își va încheia acestă călătorie în fruntea instituției europene la 30 noiembrie 2019 și va fi succedat de belgianul Charles Michel, nume agreat, alături de Ursula von der Leyen, președintele aleas al Comisiei Europene, Christine Lagarde, viitoarea șefă a Băncii Centrale Europene și Josep Borrell, următorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, de liderii europeni în cadrul summitului din 30 iunie – 2 iulie.

Brexit-ul se pare că va deveni o constantă și în timpul mandatului de președinte al Consiliului European al lui Charles Michel – cel puțin în primele luni de la debutul acestuia – care își va prelua atribuțiile la 1 decembrie 2019. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez Donald Tusk a făcut joi un apel ca potenţialul militar al Rusiei să fie egalat la nivel european, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit în discursul său anual despre starea națiunii invocând progresele ţării sale în materie de armament, notează EFE, potrivit Agerpres.

“Europa trebuie să înţeleagă că această nouă cursă a înarmării pe care Rusia o impune lumii şi agresiunea rusă în Ucraina trebuie să provoace o trezire în toate capitalele europene şi în UE pe ansamblu”, a declarat Tusk în cadrul unei apariţii la Varşovia alături de premierul leton Evika Silina.

O astfel de trezire trebuie să ducă la “decizii care să egaleze potenţialul militar al Rusiei şi să facă ca Europa să fie mai bine înarmată şi mai bine pregătită, nu mai rău”, a subliniat el.

“Cuvintele lui Putin cu privire la faptul că Rusia se înarmează şi trece de facto la o economie de război sunt reale. Nu sunt doar nişte declaraţii agresive”, a spus Tusk, adăugând că deciziile anunţate de liderul rus de a creşte autonomia Rusiei şi de a-şi moderniza forţele armate trebuie luate “absolut în serios”.


Citiți și 

UE dorește să ”schimbe paradigma, de la răspuns de urgență la pregătire pentru apărare”, urmând să prezinte o strategie europeană pentru industria din domeniu (Politico)

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO


Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi “tragice”, respingând în acelaşi timp ca “absurde” acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

“Ei (occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (…) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice”, a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

“Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei”, a continuat preşedintele rus.

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

“Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018”, a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

“Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme”, a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Continue Reading

U.E.

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană l-a comparat joi pe preşedintele rus Vladimir Putin cu fostul dictator sovietic Iosif Stalin, atribuindu-i responsabilitatea pentru “toate consecinţele” războiului în Ucraina, după avertismentul dat de Putin Alianţei Nord-Atlantice în cazul în care ar trimite trupe în Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri externe, Peter Stano, a declarat că discursul lui Putin despre starea naţiunii adresat joi parlamentului rus, în care a avertizat NATO şi a asigurat că armata rusă a primit deja primele rachete intercontinentale Sarmat, capabile să transporte fiecare câte 10-15 focoase nucleare ghidate, “poate fi rezumat astfel foarte pe scurt”.

“În esenţă, este o decepţie pentru naţiune; naţiunea trăieşte sub o represiune care seamănă cu vremurile lui Stalin, armata este într-o stare dezastruoasă, economia este în ruină, ţara este complet distrusă, iar eforturile sale de a distruge Ucraina nu au fost, până acum, decât un eşec”, a declarat Stano în cadrul conferinţei de presă zilnice la Comisia Europeană.

Peter Stano a precizat că discursul trebuie înţeles în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale din Rusia, programate pentru luna martie şi al “eforturilor lui Putin de a fi reales”, precum şi o încercare de a abate de la sine vina pentru războiul împotriva Ucrainei.

“Continuă să-şi dezamăgească propria naţiune şi încearcă să continue să dezamăgească publicul internaţional, dacă mai există cineva care îl mai ascultă. El a început războiul împotriva Ucrainei, el este responsabil pentru toate consecinţele pe plan intern în Rusia, pe plan regional în Ucraina, dar şi pe scena globală”, a subliniat Stano.

Iar “toate aceste ameninţări cu arme nucleare sunt complet inacceptabile şi nepotrivite”, a declarat purtătorul de cuvânt citat.

Citiți și Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi “tragice”, respingând în acelaşi timp ca “absurde” acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

“Ei (n.r. – occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (…) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice”, a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

“Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei”, a continuat preşedintele rus.

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

“Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018”, a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

“Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme”, a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Statul rus, și Vladimir Putin personal, poartă responsabilitatea penală și politică pentru moartea celui mai puternic adversar al lor, Alexei Navalnîi, potrivit eurodeputaților.

Parlamentul European condamnă cu fermitate asasinarea lui Alexei Navalnîi și îi oferă sprijinul deplin Iuliei Navalnaia în hotărârea sa de a-i continua activitatea.

Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații subliniază că întreaga responsabilitate penală și politică pentru moartea lui Navalnîi îi revine statului rus, și în special președintelui Vladimir Putin, care trebuie să fie tras la răspundere.

Eurodeputații avertizează că uciderea lui Alexei Navalnîi este încă un semn al represiunii crescânde și sistematice din Rusia și solicită o anchetă internațională independentă și transparentă asupra uciderii acestuia, pentru a descoperi adevărul, a asigura tragerea la răspundere și a face dreptate.

Sistemul politic al Rusiei este controlat, potrivit rezoluției, de un regim autoritar consolidat, sub care corupția este generalizată, care folosește alegerile falsificate pentru a oferi un simulacru de democrație și concentrează toată puterea în mâinile lui Vladimir Putin .

Sprijin pentru opoziția democratică din Rusia

Subliniind că poporul rus nu poate fi confundat cu „regimulinstigator la război, autocratic și cleptocrat al Kremlinului”, eurodeputații își exprimă solidaritatea cu toți cei din Rusia și din afara ei care, în ciuda represiunii brutale intenționate și a consecințelor personale grave, continuă să găsească curajul de a spune adevărul.

Alexei Navalnîi a întruchipat lupta pentru libertate și democrație în Rusia cu visul său de a avea o „Rusie frumoasă a viitorului”, potrivit eurodeputaților, care solicită UE și statelor sale membre să continue să dea dovadă de solidaritate și să sprijine activ societatea civilă rusă independentă și opoziția democratică.

De asemenea, ei îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile pentru a găsi modalități fezabile de eliberare a celor care suferă în închisoare și represiune, în special deținuții politici sau bolnavi care au fost torturați, inclusiv opțiunea unui posibil schimb de deținuți.

Sprijinul pentru Ucraina este cel mai bun răspuns față de Kremlin

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, autoritățile ruse și-au intensificat represiunea împotriva vocilor opoziției din țară, avertizează eurodeputații, care doresc ca UE, statele sale membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume să continue sprijinul politic, economic, financiar și militar pentru Ucraina, ca fiind cel mai bun răspuns la practicile opresive si agresive actuale ale regimului de la Kremlin.

Victoria decisivă a Ucrainei ar putea duce la schimbări reale în Federația Rusă, în special la deimperializare, decolonializare și refederalizare, toate acestea fiind condiții necesare pentru instaurarea democrației în Rusia.

Parlamentul solicită Comisiei și, în special, Serviciului European de Acțiune Externă să elaboreze o politică strategică proactivă pe termen lung față de Rusia, care să răspundă în mod eficace realității relațiilor UE-Rusia de astăzi, situației drepturilor omului din Rusia și nevoii de sprijin pentru societatea civilă rusă și pentru reprezentanții opoziției din exil.

Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 9 împotrivă și 32 abțineri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.3 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.3 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA7 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO8 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE10 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA1 day ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO5 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.6 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending