Europa a reacţionat rapid la criza coronavirusului, ceea ce a arătat că ea trebuie să fie mai suverană şi mai autonomă în domenii precum sănătatea, energia sau tehnologia, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron în cadrul unui summit internaţional de afaceri virtual ‘Choose France’, menţionând că schimbarea administraţiei americane reprezintă o oportunitate pentru Europa, potrivit Reuters.

Discursul lui Macron a fost rostit la o zi distanță după ce șeful statului francez a avut o conversație telefonică cu noul său omolog american, Joe Biden, în care noul lider de la Casa Albă i-a transmis liderului de la Palatul Elysee “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană“. 

Pe ansamblu, Europa se îndreaptă spre punerea în aplicare a unor măsuri mai eficiente pentru stăvilirea epidemiei de COVID-19, a apreciat şeful statului francez, conform Reuters, informează Agerpres.

“Peste tot în Europa, acţionăm pentru adaptarea strategiei de a ţine mai bine sub control pandemia”, a declarat Macron, lider marcant al liberalilor de la Renew Europe, în cadrul summitului de investiţii “Choose France”.

Emmanuel Macron s-a reunit luni într-un summit virtual cu 100 de şefi de companii multinaţionale într-o tentativă de a-i convinge să investească în continuare în Franţa, în pofida pandemiei de COVID-19.

Recunoscut pentru pledoaria sa față de suveranitatea Europei și autonomia strategică europeană, Emmanuel Macron a declarat și la finele anului trecut că națiunile Uniunii Europene trebuie să continue eforturile pentru a deveni independente de SUA în domeniile apărării și finanțelor chiar și după preluarea mandatului de președintele ales Joe Biden.

“Statele Unite ne vor respecta ca aliați doar dacă suntem serioși și dacă suntem suverani în ceea ce privește apărarea noastră“, a declarat Macron într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron” pentru a exprima mai impunător ambițiile liderului de la Elysee expuse în celebrul său discurs de la Sorbona din septembrie 2017.

De cealaltă parte, Joe Biden s-a arătat deschis să reînnoiască relațiile Statelor Unite cu aliații săi transatlantici, atât în perioada în care a fost președinte ales, cât și după depunerea jurământului de președinte, când a utilizat prilejul discursului său inaugural pentru a respinge politica “America first” a predecesorului său Donald Trump și pentru a promite că “ne vom repara alianțele” și “ne vom angaja din nou cu lumea” internațională.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a felicitat-o duminică pe Kaja Kallas, fost europarlamentar și parte a familiei Renew Europe, care va deveni prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei.

Kaja Kallas, în vârstă de 43 de ani, a fost desemnată săptămâna trecută să formeze un guvern în Estonia, în urma demisiei lui Juri Ratas, din aceeași familie politică.

“Felicitări și succes, Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei”, a scris Cioloș, pe Twitter, subliniind că aceasta este membru al Renew Europe.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru o Estonie puternică în inima unei Uniuni Europene puternice”, a completat el.

Congratulations 👏& best wishes to @KajaKallas, the new @RenewEurope & first ever female Prime Minister of Estonia.

I look forward to working with you for a strong 🇪🇪 at the heart of a stronger 🇪🇺https://t.co/9ZYseJUX5V

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) January 24, 2021

Prin numirea sa în fruntea guvernului de la Tallinn, Estonia devine prima țară din lume care este condusă deopotrivă de un președinte femeie, Kersti Kaljulaid, și de un prim-ministru femeie.

Kaja Kallas este lider al Partidului Reformei din 2018 și fost deputat în Parlamentul European din 2014 până în 2018, fiind membru al grupului ALDE, acum Renew Europe.

Ea a fost anterior avocată, specializată în dreptul european și estonian în domeniul concurenței, și a fost membră a Parlamentului Estoniei.

Kaja Kallas își va reprezenta țara în Consiliul European, acolo unde Renew Europe este reprezentată de șapte șefi de stat sau de guvern, a doua cea mai mare pondere, după Partidul Popular European.

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel, transmite Reuters.

Pfizer Inc a anunţat săptămâna trecută că va întârzia livrările către Europa pentru a face modificări în procesul menit să sporească capacitatea de producţie. Vineri, şi AstraZeneca a declarat că livrările iniţiale către regiune vor fi reduse din cauza unor probleme de producţie.

“Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat… folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră“, a declarat Michel la postul de radio Europe 1, potrivit Agerpres.

Charles Michel, care provine din familia politică Renew Europe, nu a făcut referire la potenţiale sancţiuni, dar a spus că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întârzierilor. El a mai declarat că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întârzieri de câteva săptămâni, UE a reuşit să reducă aceste întârzieri prin adoptarea unei atitudini dure.

“Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întârzierile anunţate pentru câteva săptâmâni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării“, a spus el. 

Șeful Consiliului European a făcut aceste remarci după o videoconferință cu șefii de stat sau de guvern din eu pe care a prezidat-o joi. Atunci, liderii europeni au căzut de acord este nevoie de accelerarea procesului de vaccinare anti-COVID-19.

În acest sens, șefii de stat sau de guvern au precizat că “angajamentele privind livrările asumate de companii trebuie respectate”.

“Toate mijloacele posibile vor fi examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă, inclusiv distribuția timpurie pentru a evita întârzierile”, se arată în concluziile adoptate de cei 27 de lideri.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la Pfizer-BioNTech si 160 de milioane de la Moderna. La acestea se adaugă discuțiile preliminare încheiate de Comisia Europeană la 17 decembrie cu compania farmaceutică Novavax, de unde UE ar urma să achiziționeze 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. De asemenea, executivul european a încheiat și discuțiile preliminare cu compania farmaceutică Valneva pentru posibilitatea de a achiziționa 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra până la 30 de milioane de doze suplimentare.

Campania de vaccinare a debutat în UE la 27 decembrie, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de Pfizer-BioNTech la 21 decembrie. Ulterior, la 6 ianuarie, EMA a aprobat și vaccinul anti-COVID-19 creat de compania Moderna.