Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Dacă Londra decide că o prelungire a perioadei de tranziție se va solda cu obținerea unui acord, atunci sunt sigur că liderii vor fi deschiși ideii

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Dacă Marea Britanie decide că o prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit va fi în beneficiul obținerii unui acord, atunci sunt sigur că liderii vor fi pregătiți să ia în calcul acest lucru, a precizat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unui summit crucial pentru Brexit.

Foto: Donald Tusk/ Twitter

Tusk a mai spus că negocierile în vederea obținerii unui acord de retragere a Marii Britanii din Uniuena Europeană vor continuare. ”Sunt pregătit să organizez un summit extraordinar privind Brexit-ul, dar dacă și atunci când negociatorul UE pentru Brexit (n.r. Michel Barnier) a spune că s-au înregistrat progrese decisive”, a spus președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Afirmațiile lui Tusk legate de acceptarea prelungii perioadei de tranziție survin după ce Theresa May s-a arătat deschisă acestei idei, dar doar pe jumătate.

”Am fost mereu foarte clară ca am negociat cu UE o perioadă de tranziție și am negociat ca această perioadă se se încheie în decembrie 2020. O idee nouă care a apărut – şi este doar o idee în acest moment – este crearea unei opţiuni pentru a extinde perioada de tranziţie cu câteva luni, şi ar fi doar o chestiune de luni.
Nu suntem aici să propunem o prelungire a perioadei de tranziție. Ceea ce facem este să lucrăm pentru a ne asigura că avem o soluție în privința dosarului nord-irlandez, care, în prezent, reprezintă un blocaj în calea obținerii unui acord care este benefic pentru viitorul Marii Britanii”, a precizat May în cadrul unor declarații făcute în fața jurnaliștilor, potrivit The Guardian.

Se pare că mesajul se îndrepta mai mult către cei care sprijină ieșirea Regatului Unit din Uniuena Europeană, dar și către o parte a membrilor săi de partid care s-au arătat stupefiați de ideea ca perioada de tranziție să fie prelungită dincolo de luna decembrie a anului 2020. 

O temă centrală a întâlnirii liderilor europeni desfășurată în perioada 17-18 octombrie la Bruxelles a fost migrația.

”Am reconfirmat obiectivul nostru de a stopa migrația ilegală. Am punctat, în special, necesitatea de a urmări îndeaproape situația din Marea Mediterană de Vest și, în acest context, să ne consolidăm cooperarea cu Marocul, așa cum a recomandat prim-ministrul Sanchez”, a mai spus Tusk.

În ceea ce privește posibilitatea ca statele care au comis atacuri cibernetice să fie sancționate, înaltul oficial european a precizat că a solicitat miniștrilor ”să lucreze la un regim de sancţiuni, în special împotriva atacurilor cibernetice pentru a proteja cetăţenii şi companiile UE de toate tipurile de ameninţări şi atacuri”.

Citiți și:

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Un grup de opt ţări – Olanda, Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Danemarca, Finlanda, România – a insistat pentru adoptarea de către UE de măsuri urgente pentru a-i sancţiona pe autorii atacurilor cibernetice. ”Absenţa unei acţiuni internaţionale ferme dă sentimentul că atacurile cibernetice vor rămâne nepedepsite”, au avertizat ele.

Olanda a dejucat în luna aprilie o tentativă de atac cibernetic împotriva OIAC, cu sediul la Haga, de către agenţi ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU). Moscova a negat energic că ar fi dorit să pirateze OIAC.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

UE: Președintele Consiliului European merge sâmbătă la Beirut, iar Franța organizează duminică o conferință a donatorilor pentru ajutor umanitar de urgență acordat Libanului

Published

on

© European Union, 2020

Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron: Acordul de relansare, rezultatul a trei ani de muncă franco-germană. Este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro

Published

on

© European Union 2020

Acordul încheiat cu privire la planul de relansare este pentru Uniunea Europeană ”cel mai important moment de la crearea euro”, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, la câteva ore după încheierea summitului de la Bruxelles, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acest acord ce prevede un fond de 750 de miliarde de euro este rezultatul ”a trei ani de muncă între Franţa şi Germania’‘, a adăugat el, referindu-se la discursul său privind suveranitatea europeană susținut la Sorbona, în anul 2017.

“Doresc ca concetăţenii noştri să înţeleagă importanţa a ceea ce s-a întâmplat în aceste patru zile şi patru nopţi”, a declarat şeful statului francez, în cursul unui interviu acordat canalului de televiziune privat TF1.

Ne-am luptat (…) Acesta este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro”, care a intrat în circulaţie la 1 ianuarie 1999.

O afirmație similară a fost făcută anterior și de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, acesta afirmând că “Acordul încheiat în Consiliul European reprezintă un moment de cotitură” și este “cea mai importantă decizie economică de la introducerea euro”.

Întrebat dacă se va majora o ”taxă europeană” pentru finanţarea acestui plan, preşedintele Macron a răspuns: ”Cu siguranţă, contribuabilul francez nu va plăti această datorie”, ci ”mari companii internaţionale, uneori europene, care astăzi nu sunt solicitate suficient şi care vor plăti treptat această datorie prin sistemul fiscal european pe care îl vom construi”.

Citiți și Franța susține că acordul UE privind planul de relansare este “actul de naștere a unei noi Europe”: O Europă mai solidară, mai verde și mai franco-germană

Reamintind că cei 27 de lideri europeni s-au angajat, în condiţiile acordului semnat marţi, să ”creeze noi resurse proprii”, el a precizat că în prezent sunt în curs de studiu trei taxe: o taxă pe plasticul nereciclat, o taxă pe giganţii digitali şi o ”taxă pe carbon”.

A două pistă este instalarea unui ”mecanism pentru carbon la frontiere”, a adăugat el, citând exemplul oţelului importat în Europa. ”Când importăm oţel care provine de la capătul lumii, care este fabricat în condiţii mult mai puţin riguroase (decât în Europa), trebuie să putem impune o taxă la frontierele noastre care să evite concurenţa neloială” a ”acestui oţel care ar veni din India, China sau din altă parte”, a menţionat preşedintele francez.

”Această taxă europeană pe care o vom construi împreună va face posibilă rambursarea acestei datorii pe care o contractăm”, a precizat Emmanuel Macron, care a confirmat că ţara sa va primi ”40 de miliarde de euro în baza acestui plan de relansare” şi va fi ”al treilea beneficiar din Europa” după Italia şi Spania.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară.

Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation UE reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending