Connect with us

U.E.

Președintele Consiliului European Donald Tusk: UE, dispusă să asculte ideile lui Boris Johnson cu privire la Brexit, dar dacă sunt realiste. Sper că premierului Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca ”Mr. No Deal”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European Donald Tusk i-a transmis premierului britanic Boris Johnson să nu „rămână în istorie ca Mr. No Deal”, făcând apel la deschidere și o atitudine orientată spre identificarea unor soluții de compromis astfel încât Regatul Unit să nu părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, informează The Guardian.

Susținând o conferință de presă înainte de summitul G7, găzduit de orașul francez de coastă Biarritz, unde Tusk va avea prima întrevedere cu Jonhon duminică, președintele Consiliului European a subliniat că Boris Johnson va fi cel de-al treilea premier britanic și lider al Partidului Conservator cu care va avea discuții legate de Brexit, după David Cameron și Theresa May, remarcă ce evidențiază că Regatul Unit traversează cea mai dificilă criză pe timp de pace. 

Tusk a spus că este ”dispus să asculte idei care sunt operaționale, realiste și acceptabile pentru toate statele membre ale UE, inclusiv Irlanda, dacă și când guvernul Regatului Unit este gata să le (n.r. prezinte). Într-o singură privinţă nu voi coopera: pentru un Brexit fără acord și sper că premierul Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca Mr No Deal”, a completat liderul european. 

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat, la rândul său, că dacă Tusk, pe care îl va întâlni duminică, nu vrea să fie amintit ca “Mr No-Deal Brexit”, cerinţele Marii Britanii trebuie acceptate, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. 

”Le-aş spune prietenilor noştri din UE că, dacă nu vor un Brexit fără acord, atunci trebuie să scăpăm de plasa de siguranţă din tratat. Dacă Donald Tusk nu vrea să intre în istorie ca Mr. No Deal, atunci sper să se gândească şi el la asta”, a spus Johnson.

Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson va ajunge la Biarritz sâmbătă după-amiază pentru a participa la primul său summit G7 de la preluarea portofoliului de premier, la 24 iulie, reuniune ce are loc la doar câteva zile după ce acesta s-a întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris.

Citiți și: 
Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop
Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord
Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

Întâlnirea de duminică pe care șeful Executivului de la Londra o va avea cu președintele Consiliului European are loc la scurt timp după ce Johnson i-a trimis lui Tusk o scrisoare prin care solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk a reacționat atunci cu celeritate, precizând că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending