Connect with us

U.E.

Președintele Consiliului European Donald Tusk: UE, dispusă să asculte ideile lui Boris Johnson cu privire la Brexit, dar dacă sunt realiste. Sper că premierului Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca ”Mr. No Deal”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European Donald Tusk i-a transmis premierului britanic Boris Johnson să nu „rămână în istorie ca Mr. No Deal”, făcând apel la deschidere și o atitudine orientată spre identificarea unor soluții de compromis astfel încât Regatul Unit să nu părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, informează The Guardian.

Susținând o conferință de presă înainte de summitul G7, găzduit de orașul francez de coastă Biarritz, unde Tusk va avea prima întrevedere cu Jonhon duminică, președintele Consiliului European a subliniat că Boris Johnson va fi cel de-al treilea premier britanic și lider al Partidului Conservator cu care va avea discuții legate de Brexit, după David Cameron și Theresa May, remarcă ce evidențiază că Regatul Unit traversează cea mai dificilă criză pe timp de pace. 

Tusk a spus că este ”dispus să asculte idei care sunt operaționale, realiste și acceptabile pentru toate statele membre ale UE, inclusiv Irlanda, dacă și când guvernul Regatului Unit este gata să le (n.r. prezinte). Într-o singură privinţă nu voi coopera: pentru un Brexit fără acord și sper că premierul Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca Mr No Deal”, a completat liderul european. 

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat, la rândul său, că dacă Tusk, pe care îl va întâlni duminică, nu vrea să fie amintit ca “Mr No-Deal Brexit”, cerinţele Marii Britanii trebuie acceptate, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. 

”Le-aş spune prietenilor noştri din UE că, dacă nu vor un Brexit fără acord, atunci trebuie să scăpăm de plasa de siguranţă din tratat. Dacă Donald Tusk nu vrea să intre în istorie ca Mr. No Deal, atunci sper să se gândească şi el la asta”, a spus Johnson.

Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson va ajunge la Biarritz sâmbătă după-amiază pentru a participa la primul său summit G7 de la preluarea portofoliului de premier, la 24 iulie, reuniune ce are loc la doar câteva zile după ce acesta s-a întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris.

Citiți și: 
Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop
Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord
Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

Întâlnirea de duminică pe care șeful Executivului de la Londra o va avea cu președintele Consiliului European are loc la scurt timp după ce Johnson i-a trimis lui Tusk o scrisoare prin care solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk a reacționat atunci cu celeritate, precizând că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, scrisoare către Josep Borrell înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: Situația din Belarus necesită un răspuns european ferm

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a trimis vineri o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, solicitând un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

Scrisoarea lui Tomac către Borrell a fost trimisă în aceeași zi în care miniștrii de externe din țările UE se reunesc de urgență într-o videoconferință pe a cărei agendă se află situațiile din Belarus și Liban și disputele cu Turcia în Mediterana de Est.

“De câteva zile, suntem martorii unor scene rupte parcă din filmele de groază. Din păcate însă acestea sunt cât se poate de reale și se întâmplă la câteva zeci de km distanță de granița Uniunii Europene. Cetățenii din Belarus au nevoie de sprijinul nostru”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, precizând că i-a solicitat lui Borrell un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

“Am mai spus, este datoria Europei civilizate și democratice să îi apere pe cetățenii care luptă pentru libertate. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt nici opționale, nici negociabile. Orice încălcare a acestora trebuie sancționată dur și imediat. Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna drepturile omului și democrația peste tot în lume. Prin urmare, a permite ca aceste nedreptăți să aibă loc chiar pe continentul european, la granița Uniunii, este totuna cu trădarea valorilor ce cu trudă sunt apărate. Mii de cetățeni din Belarus privesc neputincioși spre noi, așteptând sprijin și susținere. Vicepreședintele Borrell a convocat astăzi o întâlnire excepțională a Consilului pentru Afaceri Externe al UE pentru a cataliza un răspuns european, sper, pe măsură. Lupta politică nu poate fi pretext pentru asuprirea cetățenilor liberi. Alegerile cu adevărat democratice trebuie să ofere transparență, libertate și corectitudine, aspecte ce au lipsit în totalitate la scrutinul din 9 august. Dreptul cetățenilor din Belarus de a protesta și de a cere respectarea democrației și a statului de drept este inviolabil, iar Europa nu poate rămâne indiferentă!”, a spus Tomac.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending