Corespondență din Chișinău

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi, la al doilea summit al Comunităţii Politice Europene care va fi organizat în Republica Moldova, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniunea care va avea loc la Castelul Mimi, raionul Anenii Noi, şi-au anunţat prezenţa 47 de şefi de stat sau de guvern, preşedintele Consiliului European, preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Parlamentului European.

Potrivit sursei citate, prin găzduirea Summitului Comunităţii Politice Europene, Republica Moldova îşi reconfirmă vocaţia europeană şi consecvenţa în implementarea procesului de reforme necesare în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Programul summitului cuprinde o sesiune plenară, cu participarea tuturor delegaţiilor, şi grupuri de lucru, care vor avea loc în paralel şi în cadrul cărora se vor dezbate teme care vizează securitatea, energia şi conectivitatea.

Preşedintele Klaus Iohannis va susţine o intervenţie în cadrul sesiunii plenare şi va participa la grupul de lucru privind securitatea.

În cadrul dezbaterilor, şeful statului va aborda aspectele de actualitate generate de impactul războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, în domeniile securitar, economic, alimentar sau umanitar; sprijinul susţinut pentru Republica Moldova şi Ucraina, coordonarea eforturilor comune pentru combaterea ameninţărilor hibride, de la atacuri cibernetice, la dezinformare şi campanii de manipulare; creşterea rezilienţei şi continuarea sprijinului acordat statelor vulnerabile din regiune, a arătat Administraţia Prezidenţială.

Citiți și

Cel mai mare eveniment internațional din istoria R. Moldova: Europa se reunește la 20 km de granița cu Ucraina pentru “a dovedi unitatea crescândă pe continent”

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează șapte persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

Comunitatea Politică Europeană este un format interguvernamental de dezbatere şi o platformă pentru coordonare politică între statele europene în scopul promovării dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continentul european.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat joi, într-un mesaj video, că prezența a 50 de lideri europeni la summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău este un moment istoric pentru Republica Moldova și calea acestei țări spre Uniunea Europeană.

“La 1 iunie, în Moldova va bate inima Europei. Veți deschide porțile frumoasei voastre țări pentru 50 de lideri europeni, 50 de prieteni ai Moldovei. Acesta este un moment istoric pentru țara voastră și pentru cetățenii țării. Este un simbol puternic al unui continent care este alături de voi, un simbol puternic în calea voastră spre familia noastră europeană. Moldova, ești printre prieteni! Moldova, nu ești singură!”, a afirmat Michel, într-un mesaj video distribuit pe contul oficial de Twitter pentru summitul din 1 iunie al Comunității Politice Europene, găzduit de Republica Moldova.

On 1 June, Mimi Castle will be the beating heart of Europe. Moldova and @sandumaiamd will be amongst friends, including the President of the @EUCouncil @CharlesMichel @eucopresident #MoldovaIsNotAlone pic.twitter.com/FIMfynEfEz

— EPCMoldova (@EPCMoldova) May 25, 2023

Mesaje similare au fost transmise zilele trecute și de președintele francez Emmanuel Macron și de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Mesajul președintelui Consiliului European vine la câteva zile de la ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai, cu zece zile înainte ca R. Moldova să găzduiască, tot la Chișinău, summitul Comunității Politice Europene (CPE), a doua astfel de reuniune după summit-ul inaugural din octombrie anul trecut, de la Praga.

La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție, iar președinta Maia Sandu și președinta Parlamentului European Roberta Metsola au susținut discursuri.

Liderii de la Chișinău, în frunte cu președinta Maia Sandu, speră că această adunare cetățenească și summitul CPE vor oferi un impuls puternic pentru obținerea unei decizii în vederea începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Summitul Comunității Politice Europene urmează să se concentreze pe chestiuni legate de securitate și migrație, energie și conectivitate în Europa.

R. Moldova a obținut la 23 iunie anul trecut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată pentru aderarea la UE.

Liderii europeni devin din ce în ce mai deschiși față de demersul președintelui francez, Emmanuel Macron, de a obține ”autonomia strategică” a UE față de Statele Unite, este opinia exprimată de președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Politico Europe.

În vreme ce controversele capătă amploare în urma comentariilor liderului francez conform cărora Europa ar trebui să reziste presiunii de a deveni ”adepții Americii”, Michel a sugerat că poziția politicianului francez nu este izolată în rândul liderilor UE. În timp ce Macron a vorbit în calitate de președinte francez, opiniile sale reflectă o schimbare în creștere în rândul liderilor UE, a declarat președintele Consiliului European.

”A existat un salt înainte în ceea ce privește autonomia strategică în comparație cu acum câțiva ani”, a declarat Michel pentru emisiunea televiziunii franceze La Faute à l’Europe într-un interviu care va fi difuzat miercuri.

”În ceea ce privește problema relației cu Statele Unite, este clar că pot exista nuanțe și sensibilități în jurul mesei Consiliului European. Unii lideri europeni nu ar spune lucrurile în același mod în care le-a spus Emmanuel Macron … Cred că destul de puțini gândesc cu adevărat ca Emmanuel Macron”, a completat liderul european.

”Există într-adevăr un mare atașament care rămâne prezent – și Emmanuel Macron nu a spus altceva – pentru această alianță cu Statele Unite. Dar dacă această alianță cu Statele Unite presupune că noi urmăm orbește, sistematic, poziția Statelor Unite în toate chestiunile, nu”, a completat Michel.

Emmanuel Macron, proaspăt întors din China, a solicitat Uniunii Europene să lupte pentru ”autonomie strategică” și să nu se lase atrasă în tulburările dintre cei doi poli de putere, SUA sau China, fapt ce a stârnit nemulțumirile Washingtonului și Berlinului.

Liderul francez, însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizita în China, a dorit să transmită un mesaj de unitate europeană în fața unei Chine cordiale cu Rusia, care pare să împărtășească poziția Moscovei anti-NATO și anti-SUA, chiar dacă între cele două state există o ”căsătorie de conveniență, nu din convingere”, după cum descria secretarul de stat american, Antony Blinken, relația dintre aceste autocrații.

Disensiunile dintre primele două economii ale lumii se reflectă și în propunerea de buget pentru anul fiscal 2024, înaintată de președintele american, Joe Biden, prin care urmărește, printre altele, să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia. 

De cealaltă parte, Uniunea Europeană urmărește o reducere a riscurilor, și nu o decuplare de China, dar relația cu acest stat va fi definită de modul cum acesta se raportează la războiul lui Putin, fapt evidențiat și prin avertismentul de a nu furniza Rusiei arme, transmis de șefa executivului european cu prilejul vizitei sale.

Călătoria, urmărită îndeaproape de Statele Unite, s-a soldat cu o declarație comună a lui Emmanuel Macron și Xi Jinping, care nu face referire la Rusia și nici nu condamnă războiul pornit de aceasta în Ucraina, astfel că așteptările specialiștilor de la Casa Albă nu au fost înșelate.