Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la o bază militară din estul țării, că Franța va comanda avioane de lupte Rafale suplimentare în anii următori și va investi aproape 1,5 miliarde de euro într-una dintre bazele sale aeriene pentru a-și dota escadrilele cu cea mai recentă tehnologie de rachete nucleare.

Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.

Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, discursul lui Macron privind înarmarea Franței fiind continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză, și de votul istoric de la Berlin, unde, în ultima zi de mandat, Bundestag-ul a adoptat reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i viitorului cancelar Friedrich Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare.

Macron, care a inițiat o dublare a bugetului francez pentru apărare pe parcursul celor două mandate ale sale, a stabilit recent o țintă și mai mare, afirmând că țara ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare la 3-3,5% din producția economică, față de 2% în prezent. De asemenea, el s-a oferit să extindă protecția armelor nucleare ale Franței, așa-numita umbrelă nucleară, la alte țări europene.

“Nu am așteptat anul 2022 sau punctul de cotitură pe care îl vedem acum pentru a descoperi că lumea în care trăim este din ce în ce mai periculoasă, mai nesigură și că aceasta implică să inovăm, să ne întărim și să devenim mai autonomi. Voi anunța în următoarele săptămâni noi investiții pentru a merge mai departe decât ceea ce s-a făcut în ultimii șapte ani”, le-a spus Macron soldaților francezi, citat de Reuters.

EN DIRECT | Prise de parole du Président @EmmanuelMacron depuis la Base aérienne 116 Luxeuil-Saint-Sauveur. https://t.co/FHBPSuVJRD

— Élysée (@Elysee) March 18, 2025

Macron a declarat că a decis să transforme baza, renumită în cercurile militare ca fiind casa piloților voluntari americani în timpul Primului Război Mondial, într-una dintre cele mai avansate baze din cadrul programului său de descurajare nucleară.

Baza va găzdui cele mai recente avioane de luptă Rafale S5, care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, care sunt destinate să fie operaționale începând cu 2035.

Astfel, până în 2035, Luxeuil va fi prima bază care va găzdui avionul de luptă Rafale de nouă generație și racheta sa nucleară hipersonică, o parte crucială a modernizării în curs a descurajării nucleare a Franței, a declarat Macron.

Liderul francez s-a poziționat într-un lider marcant al avansării proiectului apărării europene încă din faza sa incipientă, iar acum a lansat inclusiv o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene.

Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”. 

Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.

Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.

Președintele interimar Ilie Bolojan a avut o discuție telefonică, marți, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, despre prioritățile României privind continuarea sprijinului UE pentru Ucraina, avansarea deciziilor referitoare la consolidarea sectorului european de apărare și necesitatea unor acțiuni rapide pentru creșterea competitivității atât la nivelul UE, cât și la nivel național, fiind abordată și tema legată de următorul buget al Uniunii Europene.

“Înainte de Consiliul European din această săptămână, am discutat cu președintele Costa prioritățile României privind continuarea sprijinului UE pentru Ucraina, avansarea deciziilor privind consolidarea sectorului european de apărare și necesitatea unor acțiuni rapide pentru creșterea competitivității atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În ceea ce privește următorul buget al UE, trebuie să găsim echilibrul corect între noile obiective ale UE în materie de competitivitate și apărare, păstrând în același timp importanța politicilor de coeziune și agricole“, a scris Bolojan, marți, pe platforma X.

Ahead of this week’s EUCO, I discussed with President Costa (@eucopresident) Romania’s priorities regarding the continuation of EU support for Ukraine, advancing decisions on strengthening the European defence sector, and the need for swift action to boost competitiveness at both…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 18, 2025

Bolojan anunțase încă de săptămâna trecută că se va întâlni cu reprezentanții Guvernului pentru a se pune de acord pe tema subiectelor care vor fi dezbătute la următoarea reuniune a Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.

Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului.

Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE.

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.

Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?

Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.

Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.

“Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, necesitatea de a investi în apărare și competitivitatea noastră sunt strâns legate. O Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să îmenține securitatea cetățenilor săi și să-și apere valorile pe scena globală”, a scris Costa în scrisoarea adresată liderilor europeni.

Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului. Discuțiile vor avea loc în contextul agresiunii continue a Rusiei și al presiunii tot mai mari ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de Statele Unite.

Competitivitatea ca piatră de temelie

Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În timp ce competitivitatea va fi în centrul atenției, vor fi abordate și alte aspecte structurale, cum ar fi politica industrială, piața unică și dezvoltarea talentelor. Liderii se vor concentra asupra planurilor de acțiune pentru sectoarele automobilelor, oțelului și metalurgiei, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenților mondiali.

Summitul euro, care va avea loc într-un format incluziv, va include discuții cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și cu președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe. Stabilitatea economică, controlul inflației și politicile de investiții se vor afla probabil pe primele locuri pe ordinea de zi.

O primă dezbatere privind bugetul pe termen lung al UE

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.

Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?

Ucraina, migrația și tensiunile din Orientul Mijlociu

Consiliul European își va reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski fiind așteptat să se adreseze liderilor. Dezbaterea se va extinde, de asemenea, la chestiuni de securitate mai largi, în special pe măsură ce capitalele europene sporesc cheltuielile pentru apărare și colaborarea industrială.

Migrația rămâne o prioritate-cheie, liderii urmând să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește returnările și gestionarea frontierelor pe baza unei informări din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În plus, rolul UE în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va fi pe ordinea de zi, în special pe fondul eforturilor diplomatice recente de stabilizare a regiunii.

Un calendar imprevizibil

Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.

Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.