Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Croaţiei Kolinda Grabar-Kitarović: Inițiativa celor Trei Mări va permite formarea unor legături strânse în regiune; ţările din estul Europei vor fi ajutate să reducă diferenţele faţă de statele din vest

Published

on

Iniţiativa celor 3 Mări, care va reprezenta o bază de implementare a unor proiecte masive în domeniul infrastructurii, energiei şi digitalizării, va ajuta statele mai puţin dezvoltate din estul Europei să reducă diferenţele faţă de statele din vest şi va contribui astfel la întărirea securităţii la nivelul întregii Uniuni Europene, a declarat preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović la Forumului Afacerilor din cadrul Summitului Iniţiativa Celor 3 Mări de la Bucureşti, 

„Această iniţiativă este o platformă care va ajuta statele şi companiile să lucreze împreună şi să atragă investiţii masive. Trebuie să lansăm proiecte mari în energie, infrastructură şi digitalizare. Forumul va permite formarea unor legături strânse în regiune, iar ţările din est vor primi un stimulent puternic, care le va permite să şteargă diferenţele vizibile din domeniul infrastructurii. Iniţiativa se concentrează, astfel, pe securitatea întregii Uniuni Europene”, a spus preşedintele Croaţiei, citată de Realitatea.net.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

„Există diferenţe mari între est şi vest. În UE, în ciuda progreselor evidente, bogăţia nu este distribuită în mod egal”, a mai transmis aceasta.
Cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, a început luni la Bucureşti şi se desfăşoară timp de două zile. La acest eveniment participă şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Summitul reprezintă platformă politică lansată în 2015, al cărei obiectiv principal este acela de oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital.

Prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări reprezintă un angajament al Declaraţiei Summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia din 2017.

 

Citiți și:

Președintele Klaus Iohannis, gazda primului Forum de Afaceri al celor Trei Mări: Astăzi, la București, deschidem o pagină foarte importantă în istoria Inițiativei celor Trei Mări

România, Polonia, Croația și alte 3 state din regiune și-au luat angajamentul lansării Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Iranul amenință SUA: Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite navele de război americane la fundul mării folosind „arme secrete” (oficial iranian)

Published

on

Iranul poate scufunda navele de război americane trimise în regiunea Golfului, folosind rachete și ”arme secrete”, a declarat un înalt oficial militar iranian citat sâmbătă de agenția de presă semioficială Mizan, preluată de Reuters, informează Agerpres.

”America (…) trimite două nave de război în regiune. Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite aceste nave la fundul mării împreună cu echipajul şi avioanele lor folosind două rachete sau două noi arme secrete”, a declarat generalul Morteza Qorbani, consilier în comandamentul militar iranian, pentru Mizan.

Afirmațiile oficialului iranian reprezintă prima reacție după ce Statele Unite au anunțat vineri că desfășoară 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” împotriva forțelor americane exercitate de Guvernul iranian la ”cel mai înalt nivel”.

În paralel, Adminstrația Trump a informat vineri Congresul cu privire la noi vânzări de armament către Arabia Saudită, marele inamic regional al Iranului, și către Emiratele Arabe Unite (EAU), evocând amenințarea iraniană, pentru a ocoli posibilitatea de care dispun parlamentarii de a bloca acest tip de contract.

Acțiunile de descurajare a Iranului venite din partea SUA au fost precedate de amenințări exercitate de președintele Donald Trump, care a scris la 20 mai pe Twitter că Teheranul este pasibil de anihilare totală dacă acest stat atacă interesele americane. 

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care a stârnit îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.

Avertismentul său venea după ce Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a sosit în Japonia pentru o vizită de stat de patru zile. Președintele american va fi primul lider străin care se va întâlni cu noul împărat Naruhito

Published

on

Președintele Statelor Unite Donald Trump a sosit sâmbătă în Japonia pentru o vizită de patru zile destinată să consolideze legăturile dintre cele două state și pentru a discuta chestiuni comerciale și amenințarea nord-coreeană, anunță France Presse, citat de Agerpres.


În timpul acestei a doua călătorii în Japonia, el va fi primul lider străin care se va întâlni cu noul împărat Naruhito, urcat pe Tronul Crizantemei la 1 mai, după abdicarea tatălui său Akihito, un semn al legăturilor puternice dintre cele două ţări altădată inamice.

La Washington dar şi la Tokyo a fost salutată o relaţie personală ”fără precedent” între Trump şi prim-ministrul Shinzo Abe. Printre altele, ei vor avea o partidă de golf, pasiunea lor comună.

De altfel, se așteaptă ca premierul nipon să evidențieze în timpul vizitei liderului de la Casa Albă relația de amiciție pe care o are cu Trump, în contextul în care Washingtonul este preocupat de tarifele privind exporturile de autovehicule japoneze pe care Administrația Trump le vede ca potențiale amenințări la adresa securității naționale.

Să nu uităm că SUA sunt implicate într-un conflict comercial cu China, ca formă de protest față de tratamentul Beijingului la adresa companiilor americane, în vreme ce tensiunile cu Japonia și Uniunea Europeană referitoarele la aspectele comerciale ”cresc la foc mic”.

Potrivit The Guardian, Abe și Trump vor discuta luni despre aceste chestiuni, dar oficilii exclud posibilitatea încheierii unui acord în urma vizitei.

Punctul culminant al acestei vizite de stat este întâlnirea de luni dintre preşedintele SUA şi împărat, precum şi banchetul care va fi dat seara la palatul imperial.

Donald Trump va asista de asemenea la un turneu de sumo duminică pe arena Ryogoku Kogugikan.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu a promovat la New York candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a participat vineri la o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pe tema Impactul operaţiunilor de menţinere a păcii asupra consolidării şi permanentizării păcii, organizată de Indonezia şi Costa de Fildeş, în marja căreia a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi permanenţi la ONU, în cadrul cărora a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al organizaţiei.

Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul Afacerilor Externe a avut întrevederi cu o serie de reprezentanți permanenți la ONU a unor state membre ale grupului Uniunii Africane – Ghana, Tanzania, Coasta de Fildeş, Benin, Tunisia, Etiopia şi Maroc, precum şi cu prim-ministrul din Saint Vincent şi Grenadine, Ralph Gonsalves, şi cu Reprezentantul Permanent la ONU al Indiei, în cadrul cărora a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (2020-2021).

La reuniunea în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, şeful diplomaţiei române a subliniat contribuţia constantă a României în procesele de menţinere şi de consolidare a păcii, prin deţinerea funcţiei de Preşedinte a Comisiei pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC) în 2018 şi exercitarea mandatului de Vicepreşedinte PBC în 2019.

De asemenea, el a menţionat că, din 1991, România a contribuit cu peste 12.500 de militari, poliţişti, jandarmi şi ofiţeri de pază şi protecţie, care au servit sub drapelul ONU în 25 de misiuni de menţinere a păcii din întreaga lume. Totodată, a exprimat susţinerea României faţă de iniţiativa Secretarului General ONU intitulată ”Acţiunea pentru menţinerea păcii”.

România a depus, în 2006, candidatura pentru un nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru locul alocat Grupului Estic, în intervalul 2020-2021. Alegerile vor avea loc în iunie 2019.

De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).

Ministerul Afacerilor Externe a elaborat ”Strategia României privind obţinerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021”, în baza căreia a fost adoptat, la nivelul ministerului, ”Planul de acţiune pentru promovarea candidaturii României la CS ONU la alegerile din 2019”.

România și-a lansat oflicial campania de obținere a unui loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2017, moment care a coincis cu preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative a Grupului Est European din cadrul ONU, la 1 iunie 2017.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending