Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump anunță trimiterea a 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” din partea Iranului

Published

on

Statele Unite au anunțat vineri că desfășoară 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” împotriva forțelor americane exercitate de Guvernul iranian la ”cel mai înalt nivel”, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

Vom trimite un număr relativ mic de trupe, majoritatea preventive, iar anumite persoane foarte talentate se duc în Orientul Mijlociu în acest moment”, a declarat Donald Trump la Casa Albă.

”Vot fi aproximativ 1.500 de persoane”, a precizat preşedintele american înainte să plece către Japonia.

Șeful Pentagonului Patrick Shanahan a justificat într-un comunicat ă aceste efective și capacități supplimentare sunt menite să ”îmbunătăţească protecţia şi securitatea forţelor americane, ţinând cont de ameninţări persistente din partea Iranului, inclusiv a Gardienilor Revoluţiei şi susţinătorilor lor”.

”Acesta este un răspuns prudent la ameninţări credibile din partea Iranului”, a punctat acesta.

În paralel, Adminstrația Trump a informat vineri Congresul cu privire la noi vânzări de armament către Arabia Saudită, marele inamic regional al Iranului, și către Emiratele Arabe Unite (EAU), evocând amenințarea iraniană, pentru a ocoli posibilitatea de care dispun parlamentarii de a bloca acest tip de contract.

Desfăşurarea decisă de către Washington include un bataloin de 600 de oameni, însărcinaţi cu patru baterii antirachetă de tip Patriot, care se află deja în regiune, dar care urmează să fie redesfăşurate în altă parte. Menţinerea lor în regiune, pe o perioadă nedeterminată şi în baze care nu au fost dezvăluite, implică 900 de oameni în regiune, a precizat pentru presă amiralul Michael Gilday, un reprezentant al Statului Major american.

Aeronave de recunoaştere şi de supraveghere şi un escadron de 12 avioane de vânătoare urmează să consolideze acest dispozitiv.

Acțiunile de descurajare a Iranului venite din partea SUA au fost precedate de amenințări exercitate de președintele Donald Trump, care a scris la 20 mai pe Twitter că Teheranul este pasibil de anihilare totală dacă acest stat atacă interesele americane. 

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care a stârnit îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.

Avertismentul său venea după ce Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump confirmă interesul pentru achiziționarea Groenlandei: ”O mare tranzacție imobiliară”. Premierul Danemarcei califică ideea drept ”absurdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

“Este un lucru despre care am vorbit”, a declarat Trump, potrivit Agerpres.

“A apărut acest concept şi am spus că, din punct de vedere strategic, aceasta este fără îndoială interesant şi că noi am fi interesaţi, însă vom discuta puţin” cu Danemarca, a continuat preşedintele american, în condițiile în care Trump va efectua o vizită la Copenhaga la începutul lunii septembrie, după vizita în Polonia.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen pentru ziarul Sermitsiaq, scrie Politico Europe.

”Este o discuție absurdă și [premierul Groenlandei], Kim Kielsen, a lăsat de înțeles clar că Groenlanda nu este de vânzare. Acolo se termină conversația”, a spus ea.

Cotidianul economic The Wall Street Journal a scris joi că preşedintele american, magnat al imobiliarelor înainte de a se lansa în politică, “s-a arătat în repetate rânduri interesat de achiziţionarea” acestui teritoriu care numără 56.000 de locuitori şi a vorbit despre aceasta cu consilierii săi la Casa Albă.

Preşedintele american s-a informat de asemenea asupra resurselor naturale şi importanţei geopolitice a regiunii, potrivit cotidianului.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Islanda comemorează primul ghețar al țării dispărut din cauza schimbărilor climatice

Published

on

© Pixabay

Islanda comemorează pierderea ghețarului Okjokull într-o ceremonie la care vor fi prezenți premierul islandez, Katrin Jakobsdottir și oaspeți de la universități internaționale și Națiunile Unite, precum comisarul pentru drepturile omului, Mary Robinson. Ceremonia este menită să sensibilizeze publicul față de schimbările climatice, relatează Deutsche Welle.

Islanda este pregătită să comemoreze primul ghețar al țării pierdut în urma schimbărilor climatice odată cu dezvelirea unei plăci comemorative de bronz duminica aceasta.

Dispariția Okjokull, un ghețar din vestul insulei sub-arctice, este văzută ca un avertisment cu privire la efectele schimbărilor climatice.

Cymene Howe, profesor de antropologie la Universitatea Rice din SUA a spus că comemorarea unui ghețar pierdut subliniază ceea ce se pierde și dispare în întreaga lume. Ea a spus că ceremonia va atrage atenția „asupra faptului că acest lucru a fost  realizat de oameni, nefiind un lucru de care ar trebui să fim, însă, mândri”.

Okjokull, care în limba islandeză înseamnă „ghețarul ok”, a fost primul ghețar important din Islanda care și-a pierdut catalogarea ca formațiune de gheață în 2014. În 1890, Okjokull acoperea 16 kilometri pătrați dar, în 2012, nu mai avea decât 700 de metri pătrați.

Cercetătorii sunt conștienți de faptul că discuțiile despre schimbările climatice pot fi abstracte cu „multe statistici teribile și modele științifice sofisticate care pot apărea de neînțeles”, iar un monument dedicat unui ghețar dispărut este o modalitate mai bună pentru ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă cu planeta. Astfel, cercetătorii speră că evenimentul va produce sensibilizarea publicului prin utilizarea puternică a simbolurilor și a ceremoniei.

Savanții avertizează că 400 de ghețari din Islanda riscă să aibă aceeași soartă și pot să se topească până în anul 2200. În prezent, în Islanda dispar aproximativ 11 miliarde de tone de gheață pe an, arată studiile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coreea de Nord testează ,,o nouă armă” ca ,,avertisment solemn” adresat Sudului și SUA pe fondul manevrelor lor militare comune

Published

on

Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a supravegheat lansarea „unei noi arme”, potrivit declarațiilor emise de presa de stat sâmbătă, complicând eforturile în direcția denuclearizării cu o săptămână înainte de vizita la Seul a trimisului american la Pyongyang, Stephen Biegun, relatează Digi24.

Lansarea de vineri a fost al șaselea test al Nordului din ultimele săptămâni ca protest la adresa exercițiilor militare anuale ale Statelor Unite cu Coreea de Sud pe care Pyongyang le consideră repetiții pentru invazie. De altfel, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat la începutul lunii august că aceste teste reprezintă “un avertisment solemn” adresat Coreei de Sud şi Statelor Unite.

Oficialii Apărării din Seul au afirmat că Pyongyangul a lansat vineri ceea ce păreau a fi două rachete balistice de rază scurtă, care au zburat aproximativ 230 de kilometri (140 de mile) înainte de a se prăbuși în mare, între peninsula coreeană și Japonia.

Un raport al agenției oficiale coreene de știri a declarat că testele au avut un „rezultat perfect”, ceea ce a contribuit la „consolidarea încrederii mai mari în acest sistem de arme”.

Phenianul și-a exprimat mereu furia față de exercițiile militare comune dintre SUA și vecinii de la Sud, dar în trecut a evitat să efectueze teste în timpul desfășurării manevrelor.

Relatarea KCNA a apărut după ce Pyongyangul l-a numit pe președintele sud-coreean Moon Jae-in “impertinent” pentru că speră să reia discuțiile inter-coreene în timp ce continuă exercițiile militare cu Washingtonul.

Planurile de reluare a discuțiilor la nivel de lucru dintre Nord și Washington par să fi fost blocate de la reuniunea improvizată din iunie între liderii celor două țări, președintele Donald Trump și liderul suprem, Kim Jong-Un.

Însă președintele SUA, Donald Trump, care a nu a luat în serios testele efectuate de Pyongyang, a declarat săptămâna trecută că a primit o „scrisoare foarte frumoasă” de la Kim. De asemenea, el a fost de acord cu opoziția lui Kim față de exercițiile militare – deși din motive financiare și nu de securitate..

Stephen Biegun, trimisul special al SUA pentru Coreea de Nord, va călători săptămâna viitoare în Japonia și Coreea de Sud pentru discuții privind denuclearizarea Nordului, a declarat vineri Departamentul de Stat al SUA.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending