Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump îi îndeamnă pe soldații americani să tragă asupra migranților care încearcă să intre ilegal în SUA dacă aceștia aruncă cu pietre

Published

on

Armata americană ar putea fi nevoită să tragă asupra migranților care încearcă să intre ilegal în Statele Unite, dacă aceștia vor arunca în soldați cu pietre, a precizat joi președintele SUA, Donald Trump, anunță DPA, citat de Agerpres.

Președintele american a amintit că migranții care se îndreaptă din America Latină spre SUA au aruncat cu pietre ”în mod perfid și violent” asupra forțelor de ordine mexicane, când au traversat frontiera dintre Guatemala și Mexic.

Dacă ei vor să arunce cu pietre asupra armatei noastre, armata noastră va replica”, a spus Trump de la Casa Albă. El a anunţat cu o zi înainte că până la 15.000 de soldaţi ar putea fi desfăşuraţi la frontiera cu Mexicul. ”Le-am spus (soldaţilor) să considere aceasta (piatra) o armă. Dacă ei (migranţii) vor arunca cu pietre, după cum au făcut împotriva poliţiei şi armatei mexicane, eu zic, consideraţi aceasta o armă”, a atenţionat el joi.

Cu câteva zile înainte de alegerile din 6 noiembrie, Donald Trump şi-a multiplicat numărul de anunţuri susceptibile să-i mobilizeze alegătorii, în special în problema imigraţiei. ”Este o invazie”, a spus el joi, anunţând că va trebui să semneze săptămâna viitoare un decret asupra acestei probleme, fără a face alte precizări.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri că SUA ar putea trimite la granița cu Mexic cu 10.000 de soldați mai mult decât annțase anterior, numărul ajungând la un total de 15.000, pentru a-și întări poziția împotriva caravanei de migranți care vine din America Centrală, migranți ce fug de sărăcie și violențelele din zonă.

Numărul menţionat de Trump este semnificativ mai mare decât cel pe care l-au comunicat oficialii Apărării. Pentagonul a spus, luni, că va trimite peste 5.200 de militari la graniţă, dar că numărul ar putea creşte. Miercuri, acesta a menţionat că peste 7.000 de trupe vor susţine Departamentul Siguranţei Naţionale de-a lungul frontierei.

Migranții se află încă la aproximativ 1.600 km de frontiera Statelor Unite, la granița cu Mexic. Conform estimărilor, aceștia sunt între 3500 și 7000. Migranții și-au părăsit țările la jumătatea lunii octombrie și se află acum în sudul Mexicului. ajoritatea provin din Honduras, încercând să scape de sărăcie, violență și corupție guvernamentală care îi afectează.

Atât Honduras, cât și El Salvador au fost afectate de violențe, în timp ce lipsa locurilor de muncă i-a determinat pe mulți guatemalieni să fugă din țara lor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Politico: Parlamentul European își plănuiește extinderea în afara granițelor UE prin noi birouri în Indonezia, Etiopia și New York

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

Parlamentul European intenționează să se extindă în Indonezia, Etiopia, New York. Această propunerea are scopul de a ,,consolida activitatea Parlamentului și prezența diplomatică în lume”.

Parlamentul European planifică să își lase o ,,amprentă” mai mare în întreaga lume.

Oficialii Parlamentului European au declarat  pentru POLITICO, faptul că au discutat săptămâna aceasta, într-o ședință cu ușile închise, despre aprobarea planurilor de a trimite personal permanent în Indonezia, Etiopia și New York.

Personalul Parlamentului European va lucra în cadrul delegației UE din Jakarta, în sediul central al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (de asemenea, în Jakarta), în sediul Uniunii Africane, din Addis Abeba, precum și în delegația UE la Națiunile Unite în New York.

Parlamentul European a discutat, de asemenea, despre trimiterea de personal în Brazilia și India.

Miscarea ,,ar presupune costuri suplimentare limitate”, a spus nota, iar ,,numărul de personal permanent ar varia de la 2 la 4 persoane.”, potrivit POLITICO.

Decizia de a trimite personalul dincolo de frontierele UE face parte dintr-un plan al secretarului general adjunct Klaus Welle de a ,,consolida activitatea Parlamentului European și prezența diplomatică în lume“, potrivit unei note interne scrisă de Welle și obținută de POLITICO.

În ceea ce privește Londra, Parlamentul European confirmă că va păstra un birou acolo.

,,Biroul de la Londra va rămâne și după plecarea din Regatului Unit din UE”, a spus un purtător de cuvânt al Parlamentului European. ,,Se așteaptă ca legăturile dintre UE și Regatul Unit să rămână strânse, având în vedere că în Marea Britanie există 3,6 milioane de cetățeni din UE”

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Alexis Tsipras și Zoran Zaev, liderii-simbol ai soluționării de conflict în Europa. Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați ai distincției ”Ewald von Kleist” la Conferința de Securitate de la München

Published

on

FOTO: Alexis Tsipras/ Twitter

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev vor primi această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending