Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Ecuadorului, Lenin Moreno: Lui Julian Assange i s-a retras dreptul la azil politic după ce a încercat să creeze un ,,centru de spionaj” în ambasada ecuadoriană de la Londra

Published

on

Julian Assange a încercat să creeze un “centru de spionaj” în ambasada Ecuadorului la Londra, a afirmat duminică preşedintele ecuadorian, Lenin Moreno, motivând decizia sa de a-i retrage azilul fondatorului WikiLeaks care a fost arestat joi, relatează The Guardian.

Lenin Moreno, ajuns la putere în 2017, şi-a exprimat regretul într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian că guvernul precedent al ţării sale a furnizat echipamente în ambasadă care au permis ,,să intervină în treburile altor state”.

,,Orice încercare de destabilizare este un act condamnabil pentru Ecuador, pentru că suntem o națiune suverană și respectăm politica fiecărei țări”, a spus el în interviul acordat publicației britanice. ,,Este regretabil faptul că, de pe teritoriul nostru și cu permisiunea autorităților guvernului anterior, au fost furnizate facilități în cadrul ambasadei ecuadoriane din Londra pentru a interveni în treburile altor state”, citează The Guardian, preluat de Agerpres.

,,Nu putem permite casei noastre, casei care are porţile deschise, să devină un centru de spionaj”, a declarat Lenin Moreno. ,,Această activitate încalcă condițiile de azil. Decizia noastră nu este arbitrară, ci se bazează pe legea internațională “.

Președintele ecuadorian explică decizia guvernului său și într-un video postat pe Twitter.

Assange, în vârstă de 47 de ani, a fost luat din ambasadă de poliția britanică joi, după ce Ecuadorul și-a revocat azilul politic, încheind o ședere de aproape șapte ani a australianului. 

Pe cofondatorul WikiLeaks îl așteaptă o pedeapsă de până la 12 luni de închisoare după ce a fost găsit vinovat de încălcarea condițiilor de cauțiune atunci când a intrat în ambasada Ecuadoriană în 2012. Assange a făcut acest lucru după ce a pierdut procesul împotriva extradării în Suedia, unde se confruntă cu acuzații de viol, printre altele, pe care le neagă, însă.

O coaliţie de activişti pentru drepturile supravieţuitorilor violului i-au solicitat secretarului de stat britanic pentru afaceri interne, Sajid Javid , să se concentreze asupra acuzaţiilor de viol rămase nerezolvate în Suedia, arâtându-se îngrijoraţi că acuzaţiile venite din partea SUA ar putea fi considerate prioritare de către Marea Britanie. De altfel, într-o scrisoare către  Sajid Javid semnată de 70 de parlamentari, în marea lor majoritate laburişti, aceştia i-au cerut să „fie alături de victimele violenţei sexuale” şi să facă posibil ca acuzaţiile de viol împotriva fondatorului Wikileaks să fie „anchetate cum se cuvine”, relatează Adevărul. Atunci când există cereri de extrădare concurente în Marea Britanie, secretarul de interne decide care țară ar trebui să aibă prioritate. Între timp, Suedia cântărește dacă să redeschidă investigația privind acuzațiile de viol și de agresiune sexuală. 

Assage este așteptat să se opună în instanță extrădării în SUA, în baza unei acuzații de conspirație cu fostul analist de informații militare, Chelsea Manning, pentru a pătrunde într-un computer al al administrației americane care conținea informații secrete. 

Președintele ecuadorian l-a acuzat pe Assange de intervenie repetată în treburile interne ale altor state, referindu-se la publicarea de către WikiLeaks a documentelor Vaticanului în ianuarie 2019 ca exemplu recent. ,,Este regretabil că există persoane dedicate încălcării confidențialității altor persoane”, a spus Moreno, citat de Agerpres.

Moreno a insistat că decizia de a coopera cu britanicii și de a-i retrage azilul politic lui Assange a fost o decizie suverană a guvernului său care nu a fost influențată de nicio putere externă.

,,A fost un oaspete căruia i s-a oferit un tratament demn, dar el nu a respectat principiul de bază al reciprocității pentru țara care l-a primit și nu a avut nici disponibilitatea de a accepta protocoalele Ecuadorului. Retragerea azilului său s-a înfăptuit cu respectarea strictă a dreptului internațional. Este o decizie suverană. Nu luăm decizii pe baza presiunilor externe din partea niciunei țări”, a mai spus Moreno.

Lenin Moreno a mai spus că Marea Britanie i-a oferit garanții în scris că drepturile fundamentale ale lui Assange vor fi respectate și că nu va fi trimis nicăieri pentru a se supune pedepsei cu moartea, sugerând că extrădarea în SUA nu ar fi posibilă în baza acestor lucruri. 

,,Pentru noi dreptul suprem care trebuie protejat este dreptul la viață”, a afirmat el. ,,Din acest motiv, am consultat guvernul Regatului Unit cu privire la posibilitatea extrădării lui Assange în țări terțe în care ar putea fi supus la tortură, maltratare sau pedeapsa cu moartea. Regatul Unit a extins garanțiile scrise că dacă extrădarea va fi în cele din urmă cerută, el nu va fi extrădat în nicio țară în care ar putea suferi un astfel de tratament”, a precizat președintele Ecuadorului.

,,Orice formă de coexistență cu Assange în ambasadă a devenit o durere de cap”, a mai spus Moreno, cu referire la comportamentul lui Assange față de personalul diplomatic al ambasadei. ,,Atitudinea lui Assange a fost absolut reprobabilă și scandaloasă după toată protecția oferită de statul ecuadorian timp de aproape șapte ani. El i-a maltratat pe oficialii noștri din ambasada din Londra, a abuzat de răbdarea ecuadorienilor. A dezvoltat o campanie agresivă împotriva Ecuadorului și a început să facă amenințări legale chiar împotriva celor care l-au ajutat”, a explicat șeful statului ecuadorian.

,,Având în vedere încălcările constante ale protocoalelor și amenințărilor, azilul politic a devenit incontestabil”, a conchis Lenin Moreno.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile Rusia-Ucraina în era ”Putin și Zelenski”. Noul lider de la Kiev califică Moscova drept o ”putere de ocupație”, în timp ce liderul de la Kremlin se declară pregătit pentru ”restabilirea” relațiilor

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Preşedintele ales al Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că prioritatea sa va fi să pună capăt „războiului şi ocupaţiei“ ruse, într-o reacție la decizia Moscovei de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste. Poziția sa față de decretul semnat de Vladimir Putin a fost urmată de o declarație pozitivă a liderului rus cu privire la viitorul relațiilor dintre Moscova și Kiev, acesta arătându-se pregătit pentru ”restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina.

Această hotărâre arată că Rusia este „o putere de ocupaţie“, a reacționat Zelenski, citat de Reuters, scrie Adevărul.

Rusia duce un război contra Ucraina, a adăugat el, angajându-se să-i apere pe cetăţenii ucraineni. El a spus că îşi doreşte să aibă parte în acest efort de sprijinul comunităţii internaţionale. De altfel, un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior acestei decizii, reacții critice au venit din partea Uniunii Europene, a Germaniei și a Franței, care au condamnat adoptarea acestui decret.

Mai mult, joi, în urma summit-ului istoric pe care l-a avut la Vladivostok cu liderul Coreii de Nord, Vladimir Putin a arătat că Rusia dorește și este pregătită să restabilească ”complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

”Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending