Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Ecuadorului, Lenin Moreno: Lui Julian Assange i s-a retras dreptul la azil politic după ce a încercat să creeze un ,,centru de spionaj” în ambasada ecuadoriană de la Londra

Published

on

Julian Assange a încercat să creeze un “centru de spionaj” în ambasada Ecuadorului la Londra, a afirmat duminică preşedintele ecuadorian, Lenin Moreno, motivând decizia sa de a-i retrage azilul fondatorului WikiLeaks care a fost arestat joi, relatează The Guardian.

Lenin Moreno, ajuns la putere în 2017, şi-a exprimat regretul într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian că guvernul precedent al ţării sale a furnizat echipamente în ambasadă care au permis ,,să intervină în treburile altor state”.

,,Orice încercare de destabilizare este un act condamnabil pentru Ecuador, pentru că suntem o națiune suverană și respectăm politica fiecărei țări”, a spus el în interviul acordat publicației britanice. ,,Este regretabil faptul că, de pe teritoriul nostru și cu permisiunea autorităților guvernului anterior, au fost furnizate facilități în cadrul ambasadei ecuadoriane din Londra pentru a interveni în treburile altor state”, citează The Guardian, preluat de Agerpres.

,,Nu putem permite casei noastre, casei care are porţile deschise, să devină un centru de spionaj”, a declarat Lenin Moreno. ,,Această activitate încalcă condițiile de azil. Decizia noastră nu este arbitrară, ci se bazează pe legea internațională “.

Președintele ecuadorian explică decizia guvernului său și într-un video postat pe Twitter.

Assange, în vârstă de 47 de ani, a fost luat din ambasadă de poliția britanică joi, după ce Ecuadorul și-a revocat azilul politic, încheind o ședere de aproape șapte ani a australianului. 

Pe cofondatorul WikiLeaks îl așteaptă o pedeapsă de până la 12 luni de închisoare după ce a fost găsit vinovat de încălcarea condițiilor de cauțiune atunci când a intrat în ambasada Ecuadoriană în 2012. Assange a făcut acest lucru după ce a pierdut procesul împotriva extradării în Suedia, unde se confruntă cu acuzații de viol, printre altele, pe care le neagă, însă.

O coaliţie de activişti pentru drepturile supravieţuitorilor violului i-au solicitat secretarului de stat britanic pentru afaceri interne, Sajid Javid , să se concentreze asupra acuzaţiilor de viol rămase nerezolvate în Suedia, arâtându-se îngrijoraţi că acuzaţiile venite din partea SUA ar putea fi considerate prioritare de către Marea Britanie. De altfel, într-o scrisoare către  Sajid Javid semnată de 70 de parlamentari, în marea lor majoritate laburişti, aceştia i-au cerut să „fie alături de victimele violenţei sexuale” şi să facă posibil ca acuzaţiile de viol împotriva fondatorului Wikileaks să fie „anchetate cum se cuvine”, relatează Adevărul. Atunci când există cereri de extrădare concurente în Marea Britanie, secretarul de interne decide care țară ar trebui să aibă prioritate. Între timp, Suedia cântărește dacă să redeschidă investigația privind acuzațiile de viol și de agresiune sexuală. 

Assage este așteptat să se opună în instanță extrădării în SUA, în baza unei acuzații de conspirație cu fostul analist de informații militare, Chelsea Manning, pentru a pătrunde într-un computer al al administrației americane care conținea informații secrete. 

Președintele ecuadorian l-a acuzat pe Assange de intervenie repetată în treburile interne ale altor state, referindu-se la publicarea de către WikiLeaks a documentelor Vaticanului în ianuarie 2019 ca exemplu recent. ,,Este regretabil că există persoane dedicate încălcării confidențialității altor persoane”, a spus Moreno, citat de Agerpres.

Moreno a insistat că decizia de a coopera cu britanicii și de a-i retrage azilul politic lui Assange a fost o decizie suverană a guvernului său care nu a fost influențată de nicio putere externă.

,,A fost un oaspete căruia i s-a oferit un tratament demn, dar el nu a respectat principiul de bază al reciprocității pentru țara care l-a primit și nu a avut nici disponibilitatea de a accepta protocoalele Ecuadorului. Retragerea azilului său s-a înfăptuit cu respectarea strictă a dreptului internațional. Este o decizie suverană. Nu luăm decizii pe baza presiunilor externe din partea niciunei țări”, a mai spus Moreno.

Lenin Moreno a mai spus că Marea Britanie i-a oferit garanții în scris că drepturile fundamentale ale lui Assange vor fi respectate și că nu va fi trimis nicăieri pentru a se supune pedepsei cu moartea, sugerând că extrădarea în SUA nu ar fi posibilă în baza acestor lucruri. 

,,Pentru noi dreptul suprem care trebuie protejat este dreptul la viață”, a afirmat el. ,,Din acest motiv, am consultat guvernul Regatului Unit cu privire la posibilitatea extrădării lui Assange în țări terțe în care ar putea fi supus la tortură, maltratare sau pedeapsa cu moartea. Regatul Unit a extins garanțiile scrise că dacă extrădarea va fi în cele din urmă cerută, el nu va fi extrădat în nicio țară în care ar putea suferi un astfel de tratament”, a precizat președintele Ecuadorului.

,,Orice formă de coexistență cu Assange în ambasadă a devenit o durere de cap”, a mai spus Moreno, cu referire la comportamentul lui Assange față de personalul diplomatic al ambasadei. ,,Atitudinea lui Assange a fost absolut reprobabilă și scandaloasă după toată protecția oferită de statul ecuadorian timp de aproape șapte ani. El i-a maltratat pe oficialii noștri din ambasada din Londra, a abuzat de răbdarea ecuadorienilor. A dezvoltat o campanie agresivă împotriva Ecuadorului și a început să facă amenințări legale chiar împotriva celor care l-au ajutat”, a explicat șeful statului ecuadorian.

,,Având în vedere încălcările constante ale protocoalelor și amenințărilor, azilul politic a devenit incontestabil”, a conchis Lenin Moreno.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu, către Angela Merkel: Sprijinul Germaniei pentru calea europeană a Republicii Moldova a fost constant și ferm

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Premierul Maia Sandu a reiterat sprijinul oferit Republicii Moldova din partea cancelarului german, Angela Merkel: ”Sprijinul dumneavoastră pentru Republica Moldova, țara noastră mică din Europa de Est, care luptă pentru a ieși din bezna trecutului său ca să înceapă o nouă cale, europeană, a fost constant și ferm.”

Potrivit agendei Guvernului Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în vizită oficială în Germania, fiind invitată chiar de Angela Merkel:”Sunt onorată să mă aflu aici la invitația dumneavoastră, a unuia dintre cei mai respectați lideri în Uniunea Europeană, a unei femei care a ghidat Germania și Europa în timpuri complicate.”

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a declarat că anumite poziții-cheie din Republica Moldova vor fi ocupate de profesioniști: ”Voi insista pe numirea unor profesioniști neafiliați politic în pozițiile-cheie, precum cea de procuror general, judecător la Curtea Constituțională și în funcțiile de conducere din instituțiile anticorupție. Acești oameni vor fi independenți și nu vor accepta ordine din partea nimănui, așa cum s-a întâmplat în trecut. Acesta este un principiu fundamental pe care îl vom respecta necondiționat.”

Maia Sandu i-a explicat cancelarului german ce plan are pentru Republica Moldova, ca aceasta să își recapete parcursul european: ”Ce ne propunem noi este să schimbăm Moldova din interior pentru a putea fi acceptați în Uniunea Europeană drept un membru de încredere, cu instituții democratice funcționale.

”Mai mult decât oricând, ne bazăm pe sprijinul vostru pentru procesul de transformare a Moldovei într-un stat european care pune interesele cetățenilor în capul listei de priorități.”, a conchis înaltul executiv al Republicii Moldova.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Uniunea Europeană a decis reluarea sprijinul bugetar pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu, pe pagina sa de Facebook, după ce a participat luni, la Bruxelles, la un dejun de lucru cu miniștrii de Externe din țările Ue și cu comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn.

Potrivit lui Popescu în zilele următoare, la Chișinău va ajunge suma de 14,54 milioane euro

„Suma de 14,54 milioane euro care urmează să ajungă în zilele următoare ne confirmă faptul că deblocarea asistenței financiare este o dovadă a sprijinului pe care Uniunea Europeană ni-l acordă nouă, Republicii Moldova, că urmare a încrederii în măsurile deja întreprinse de către noul Guvern de la Chişinău, dar și pentru încurajarea programului de reforme, pe care ni le-am propus să le aplicăm cu succes”, a scris Popescu pe pagina sa de Facebook.

În discuțiile sale cu omologii din țările UE, Popescu le-a transmis că guvernul de la Chișinău își dorește să aducă ”Republica Moldova mai aproape de Europa”.

Ulterior întrevederii informale la Bruxelles cu miniștrii de externe din Uniunea Europeană, ministrul de externe Nicolae Popescu a declarat că apropierea Republica Moldova de UE va continua, indiferent de ce guvern sau președinte sunt la putere.

”Asta este geografia noastră, asta este istoria noastră și absolut nicio forță politică de la Chișinău nu poate revizui aceste legături care ne leagă cu Uniunea Europeană”, a spus el, într-un interviu cu Europa Liberă, reamintind că „fără acces pe piața Uniunii Europene, Republica Moldova ar intra într-un colaps”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending